România nu scapă de monitorizare

Blocarea anchetelor penale în Parlament şi gestionarea fondurilor ne menţin sub lupa CE. România nu va scăpa de monitorizarea Comisiei Europene nici în 2009, dar nu riscă să fie sancţionată, după modelul bulgar, cu reducerea fondurilor comunitare.

Mai citeşte şi:
Bulgaria: O femeie la Justiţie, un turc la Cultură
Măsurile anticriză şi problemele Justiţiei, dezbătute în coaliţia guvernamentală
Raportul pe justiţie al CE apare în presă, cu câteva zile înaintea prezentării oficiale

Comisia Europeană intenţionează să recomande mâine, la publicarea Raportului pe justiţie, menţinerea mecanismului de verificare şi după 2009, pe motiv că România şi Bulgaria au înregistrat mai puţine progrese decât spera Executivul european.

Potrivit unor surse europene, Bruxellesul consideră „prea mici“ progresele României pentru a decide suspendarea mecanismului menţionat. Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) a fost înfiinţat în 2007, odată cu aderarea Bulgariei şi României la Uniune, cu scopul de a garanta implementarea reformelor în justiţie şi rezultate în lupta anticorupţie.

Germania şi Marea Britanie, cele mai dure

În aceste condiţii, mai multe state cu cuvânt greu de spus în UE, precum Germania, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria, se opun încetării monitorizării apreciind că Sofia şi Bucureştiul nu gestionează suficient de bine fondurile comunitare, dar pentru moment nu există riscul unei noi măsuri de suspendare a acestor fonduri.

În plus, Executivul european a acceptat să nu lege acest raport de cel elaborat la solicitarea Parlamentului European privind analiza utilizării folosirii fondurilor UE de către Bulgaria şi România. Acest raport va fi dat publicităţii în septembrie, şi nu concomitent cu cel privind justiţia, aşa cum au solicitat unele state membre.

Bilele negre spre Parlament

Parlamentul a blocat investigaţiile la nivel înalt, a încercat să destabilizeze DNA şi a introdus amendamente care au restricţionat  prerogativele procurorilor, constată raportul Comisiei Europene, care atrage atenţia asupra „regreselor“ în reforma Justiţiei şi lupta anticorupţie. „Ritmul progreselor constatat în raportul CE din iulie 2008 nu a fost menţinut“, se arată în raport.

În concluzie, Comisia Europeană recomandă autorităţilor de la Bucureşti să redreseze “unele regrese înregistrate în ultimele luni”. În schimb, DNA şi Agenţia Naţională de Intregritate sunt bine cotate în raport.

La rândul ei, Sofia este criticată pentru lipsa condamnărilor la adresa liderilor crimei organizate, în special cu legături politice şi acces la fonduri europene. Cât priveşte o eventuală aplicare a clauzei de salvgardare, Bruxellesul evită să opteze pentru această măsură, deoarece nerecunoaşterea verdictelor româneşti şi bulgare în spaţiul european ar afecta mai mult firmele europene decât clasa politică din cele două ţări, spun sursele citate.

Potrivit regulamentului CE, clauza de salvgardare poate fi aplicată doar până la trei ani după aderare, dar mecanismul de cooperare şi verificare poate fi menţinut până când ţările îndeplinesc toate criteriile prevăzute în documentele comunitare.

CE respinge acuzaţiile PSD

Comisia Europeană a respins criticile aduse de deputaţii PSD din Parlamentul European, şi mai ales acuzaţiile potrivit cărora raportul, în faza actuală, ar fi „nedemocratic şi scris cu rea intenţie“.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Gray, a declarat vineri, după publicarea scrisorii deputaţilor PSD, că Executivul european respinge sugestiile că experţii săi ar fi lipsiţi de profesionalism şi de bună-credinţă în redactarea raportului pe justiţie. Toate rapoartele de până acum „au fost adoptate în unanimitate de către statele membre“, a spus Gray, atrăgând atenţia că raportul este încă în lucru, versiunea sa finală urmând să fie prezentată la 22 iulie.

Vineri, delegaţia PSD din PE a acuzat concluziile “antidemocratice şi neproductive” ale proiectului de raport, criticând inclusiv faptul că DNA se bucură de singura evaluare „laudativă“ din raport.

462 de dosare, nicio sentinţă

Comisia Europeană notează că este „izbitor” faptul că din cele 462 de dosare DNA în curs de judecată, în niciunul nu s-a pronunţat o sentinţă în primă instanţă, nemaivorbind de vreo sentinţă finală.

Surse de la Bruxelles susţin că printre cazurile menţionate este cel al lui George Copos „fost vicepremier trimis în judecată la 6 iunie 2006” , al cărui proces s-a blocat pe chestiuni procedurale de peste trei ani, fără să fi depăşit nici măcar faza citirii actului de acuzare.

În acelaşi caz este citat DNA, a cărui anchetă a durat mai puţin de un an.