Financial Times: Alegerile prezidenţiele din România fac loc primirii împrumutului extern

Românii o să voteze un nou preşedinte duminică în cadrul unor alegeri prezidenţiale cruciale, a căror miză este ieşirea din impasul politic care a blocat accesul ţării la ajutorul financiar extern, necesar pentru ieşirea din recesiune, scrie cotidianul Financial Times.

România este condusă de un guvern interimar cu puteri limitate din momentul în care coaliţia dintre social-democraţi şi democrat-liberalii de centru-dreapta s-a rupt, luna trecută, după mai puţin de un an de guvernare, titrează cotidianul. Aceasta a determinat FMI şi UE să întârzie plata tranşei de 1,5 miliarde de euro din cadrul unui ajutor anti-criză a cărui valoare totală se ridică la 20 de miliarde de euro.

Preşedintele Traian Băsescu, aflat în cursa prezidenţială, pentru obţinerea unui al doilea mandat, cu sprijinul PDL, şi Mircea Geoană, liderul social-democrat şi candidatul PSD la preşedinţie, au vehiculat numele mari multor candidaţi la postul de premier, fără a se ajunge la un acord.

Liderii internaţionali sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că programul de revenire economică al României este şi mai mult amânat, în condiţiile în care este improbabil ca guvernul interimar condus de democrat-liberalul Emil Boc să fie înlocuit înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, prevăzut pentru data de 6 decembrie.

În ciuda situaţiei economice din ţară, campania electorală din România nu s-a concentrat pe problemele economice, precizează Financial Times.

Traian Băsescu a promis să continue lupta împotriva corupţiei, o campanie în care s-au înregistrat progrese limitate în ultimii 5 ani. El susţine cauze populare, cum ar fi desfiinţarea uneia dintre cele două camere ale parlamentului şi reducerea numărului de parlamentari.

Mircea Geoană promite o alternativă mai tehnocrată la stilul zgomotos de a face politică al lui Băsescu, care prevede planuri pentru infrastructură targetate, cu scopul de a combate recesiunea, şi care vor creşte rata de dezvoltare a ţării.

Crin Antonescu, candidatul la preşedinţie al Partidului Naţional Liberal, promite reduceri fiscale.

Câştigătorul prezidenţialelor va avea o influenţă limitată asupra politicii, indiferent de ce se promite în campanie. Atribuţiile prevăd nominalizarea unui premier, supervizarea sistemului judiciar şi controlarea serviciilor secrete.

Perspectivele economice ale României au fost revizuite în jos în mod progresiv pe parcursul anului, ceea ce face ca promisiunile legate de cheltuielile publice să fie dificil de păstrat. În martie, FMI prevedea o contracţie a economiei de 4,1%, considerată pesimistă la acel moment, însă aceasta a fost revizuită la 8,5 % în luna august.

Analiştii estimează că economia României se va contracta până la 7,5-8 % în acest an, ţara fiind constrânsă puternic să păstreze ţinta de deficit bugetar de 7,3% în 2009. Cum banii de la FMI întârzie, guvernul strânge bani de pe pieţele de capital, iar Banca Naţională a României a redus rezervele minime aplicabile împrumuturilor în valută, permiţând băncilor comerciale să finanţeze deficitul bugetar.