România, agent electoral în Ucraina
0
Un candidat la prezidenţialele ucrainene încearcă să-şi atragă voturile minorităţii române, alţii o folosesc pe post de sperietoare pentru a atrage naţionaliştii. Viktor Ianukovici, considerat prorus, le-a promis românilor din Ucraina că româna va deveni limbă oficială la nivel regional, dacă va ajunge preşedinte.
Preşedintele Partidului Regiunilor (rusofon), Viktor Ianukovici, considerat a avea cele mai mari şanse la alegerile prezidenţiale din Ucraina, a încheiat, la sfârşitul lunii noiembrie, un acord cu una dintre organizaţiile reprezentative ale românilor, „Comunitatea Românească din Ucraina".
În acest document, fostul premier ucrainean îşi ia angajamentul să obţină pentru română statutul de limbă oficială la nivel regional, în zonele locuite în majoritate de români, în schimbul susţinerii sale la alegeri.
Ianukovici a mai promis că va anula recentele directive ale Ministerului Învăţământului de la Kiev, care în urma unui decret semnat la începutul anului de preşedintele Viktor Iuşcenko a decis modificarea programelor şcolare astfel încât din 2010 predarea materiilor să se facă exclusiv în limba ucraineană.
În plus, românilor din Ucraina le-au fost promise locuri pe lista Partidului Regiunilor pentru candidaţii independenţi la alegerile locale din 30 mai 2010 şi la parlamentare, dar şi atragerea reprezentanţilor comunităţii în organismele de conducere la nivel de administraţii locale şi regionale.
Acordul de colaborare şi parteneriat cu Partidul Regiunilor a mai fost semnat şi de organizaţia „Mişcarea publică de apărare a drepturilor Ucraina rusofonă", dar şi de „Uniunea Democrată a Maghiarilor din Ucraina".
În urma acestei înţelegeri, Ianukovici va avea sprijinul majorităţii românilor aflaţi în Ucraina, estimează Ion Popescu, deputat român ales pe listele Partidului Regiunilor. Mai exact, pe cel al românilor din Transcarpatia, al celor din sudul Basarabiei şi Herţa.
Dubla cetăţenie, nici o şansă, deocamdată
Ion Popescu a declarat pentru „Adevărul" că vor fi şi români (în special cei care lucrează în administraţie, dar şi cei care sunt baptişti) care vor vota pentru actualul preşedinte Viktor Iuşcenko, respectiv pentru premierul Iulia Timoşenko.
În ceea ce priveşte controversele privind paşapoartele pe care Bucureştiul le acordă persoanelor care au trăit pe teritoriul României până în 1940, precum şi descendenţilor acestora până la gradul III, Popescu spune că această problemă poate fi rezolvată doar în momentul în care Constituţia va putea fi modificată pentru a permite dubla cetăţenie. Or, pentru o asemenea decizie, este nevoie de sprijinul a 300 de deputaţi (din 450), în condiţiile în care Partidul Regiunilor are 175 de deputaţi.
Oricum, spune el, Viktor Ianukovici nu este împotriva acordării cetăţeniei duble. Din contră, facţiunea sa parlamentară a reuşit să blocheze în una dintre comisiile Radei Supreme un amendament potrivit căruia cei care nu declară că deţin şi altă cetăţenie (Constituţia prevede doar cetăţenia ucraineană) să fie pedepsiţi penal.
Reprezentanţii „puterii portocalii" vor încerca să treacă amendamentul prin alte comisii, unde sunt majoritari, este de părere Ion Popescu. Deputatul român este însă convins că o schimbare în privinţa cetăţeniei va interveni la următoarele alegeri parlamentare (dacă Partidul Regiunilor va reuşi să obţină o majoritate clară).
Ruşii, în aceeaşi situaţie
Săptămânalul ucrainean „2000" scrie că „probabil românii vor fi înşelaţi la fel ca şi ruşii, cărora Ianukovici le promite oficializarea limbii ruse ca limbă de stat în Ucraina de foarte mult timp".
Publicaţia citează în acest sens o declaraţie făcută săptămâna trecută de fostul premier ucrainean care susţine că, pentru a rezolva această chestiune, ar fi suficient ca Ucraina să adopte şi să implementeze Carta europeană a limbilor regionale.
„Am pregătit deja o serie de proiecte legislative. Pentru adoptarea lor, sunt suficiente 226 de voturi în Parlament şi semnătura preşedintelui. După ce voi fi ales şef al statului eu voi semna aceste legi ce prevăd condiţiile pentru dezvoltarea limbilor şi culturilor în zonele locuite compact de vorbitori ai altor limbi decât ucraineana - ruşi, bulgari, greci, români" - a subliniat Ianukovici.
Sperietoarea românească
Şi în discursul altor candidaţi la preşedinţia Ucrainei, România a devenit agent electoral în actuala campanie pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina, dar pe post de sperietoare.
Bancherul Serghei Tigipko, fost ministru al Economiei, care şi-a construit strategia pe acuzaţiile împotriva Bucureştiului a cunoscut o ascensiune spectaculoasă în doar câteva săptămâni, situându-se în prezent pe locul trei în ceea ce priveşte intenţiile de vot, cu 5,7%, după Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, cotat cu prima şansă la alegeri (29,8% din opţiunile de vot) şi premierul Iulia Timoşenko (14,8% din intenţiile de vot).
Tigipko l-a acuzat pe Ianukovici de „comerţ" cu integritatea teritorială a ţării pentru că nu ţine seama de faptul că „organizaţiile românilor ucraineni consideră Bucovina de Nord şi sudul Basarabiei, teritorii anexate ilegal de la România".
Inna Bogoslovskaia, candidată din eşalonul doi la funcţia supremă în stat, s-a plâns recent Moscovei că nimeni nu este capabil să apere Ucraina de pretenţiile teritoriale ale României.
Românii, dezamăgiţi de „portocalii"
Susţinerea acordată de românii din Ucraina Partidului Regiunilor, formaţiunea prorusă condusă de Viktor Ianukovici, nu reprezintă o premieră.
La alegerile legislative anticipate din septembrie 2007, Ion Popescu, preşedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina", a obţinut pentru a patra oară un mandat de deputat în Rada de la Kiev candidând pe listele acestei formaţiuni.
Ianukovici a promis şi atunci, printre altele, păstrarea şcolilor cu predare în limba română, locuri eligibile pentru români pe listele partidului şi acordarea de fonduri pentru proiectele locale.
Românii din Ucraina au ales să treacă în tabăra prorusă după ce în 2004 au votat masiv cu prooccidentalii conduşi de actualul preşedinte Viktor Iuşcenko, înclinând balanţa în favoarea acestuia.
Apoi ei au constatat că „portocaliii" au promovat o politică „neprietenească" faţă de minorităţi, adoptând măsuri care le-au îngrădit drepturile. Comunitatea românilor se concentrează cu precăderere în trei zone din Ucraina, în Transcarpatia, nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei.
Potrivit MAE, comunitatea românească din Ucraina numără peste 400.000 de persoane, dintre care 151.000 se declară români, iar 258.600 „moldoveni". Situaţia acestora reprezintă unul dintre punctele fierbinţi în relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev.
Se încarcă comentariile...
