România şi Polonia, parteneriat strategic
0
Preşedinţii Poloniei şi României au semnat la Bucureşti un acord privilegiat de colaborare. Parteneriatul româno-polonez pune bazele unui nucleu în Europa Centrală şi de Est, asemănător celui franco-german din Vestul continentului.
Este întotdeauna bine să ai un prieten care te poate ajuta să deschizi anumite uşi. Aşa s-ar putea traduce parteneriatul strategic dintre România şi Polonia, semnat ieri la Bucureşti de preşedinţii Traian Băsescu şi Lech Kaczynski. România are de ce să privească oarecum cu invidie la succesele repurtate de Polonia - membru în Grupul de la Vişegrad (unde României i s-a refuzat intrarea în 1990) şi care a aderat la NATO şi UE în primele valuri de extindere.
Poziţii importante
Parteneriatul Estic, iniţiat împreună cu Suedia, face din Polonia un jucător important în „zona gri” a spaţiului ex-sovietic. Mai experimentată şi, probabil, mai abilă decât România în jocul de influenţă de la Bruxelles, Polonia a reuşit să obţină preşedinţia Parlamentului European pentru Jerzy Buzek, o personalitate marcantă a rezistenţei anticomuniste. Polonia ocupă şi multe alte posturi, mai puţin vizibile, dar extrem de importante.
Un alt aspect interesant pentru români îl constituie relaţiile Poloniei cu marele său vecin, Germania, un exemplu de reconciliere. După perioada tensionată din timpul guvernului conservator condus de Jaroslaw Kaczynski (fratele geamăn al actualului preşedinte), relaţia germano-poloneză a fost resetată în 2007, după instalarea premierului liberal Donald Tusk şi a ministrului său de Externe, Radoslaw Sikorski. Spre deosebire de Bucureşti, Varşovia a reuşit să păstreze relaţii funcţionale cu Moscova, în pofida unor divergenţe de opinii şi a unor remanenţe istorice.
Probleme globale
Diplomaţi şi lideri politici români spun acum că văd în parteneriatul cu Polonia o uşă deschisă României către profunzimea instituţiilor europene, către Germania şi către Rusia. În acelaşi timp, Poloniei îi foloseşte un aliat permanent, de mărimea României, pentru a şterge imaginea de „Gică-contra” în Uniunea Europeană.
În plan strategic, România şi Polonia sunt interesate în aceeaşi măsură în menţinerea unei prezenţe militare americane în „Noua Europă”, mai curând ca o garanţie faţă de posibile presiuni din partea Rusiei decât ca un „scut” de apărare contra unor ipotetice lovituri iraniene. România şi Polonia sunt, de asemenea, interesate de o politică europeană comună în domeniul energiei şi de diversificarea surselor de aprovizionare. Refuzul polonez faţă de proiectul Nord Stream poate fi pus alături de susţinerea puternică a României pentru proiectul Nabucco şi rezervele faţă de varianta rusească, South Stream.
Polonia susţine aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, iar România este avocatul Republicii Moldova. Cele două ţări susţin, de asemenea, aderarea Turciei la UE.
Avem împreună 83 de europarlamentari
Parteneriatul româno-polonez se realizează între ţările situate pe locul al şaptelea şi al şaselea în Uniunea Europeană conform criteriului populaţiei.
Împreună, România, cu 22 de milioane de locuitori, şi Polonia, cu 38, se situează pe a patra poziţie în Uniune, după Germania, Franţa şi Marea Britanie, dar înaintea Italiei şi a Spaniei. Aritmetica reprezentării statelor membre în Parlamentul European face ca România să aibă 33 de europarlamentari, iar Polonia, 50.
Interese comune
Exerciţiul de adunare arată că cele două ţări au trimis împreună la Bruxelles mai mulţi parlamentari decât orice altă ţară, în afară de Germania. Criteriul de funcţionare al Parlamentului European se bazează pe grupurile politice, şi nu pe cel al delegaţiilor naţionale, dar sprijinul reciproc pe care şi-l pot da europarlamentarii români şi polonezi pe diferite teme devine semnificativ.
„Avem interese comune în ceea ce priveşte integrarea europeană, politica agricolă comună, fondurile de coeziune, chestiunile bugetare, dezvoltare regională. Ca să nu mai vorbim de politicile europene în domeniul energetic sau cel al transporturilor”, afirmă Bogdan Mazuru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti. Primul examen al funcţionării parteneriatului va fi alcătuirea noii Comisii Europene.
Comentariu
Polonia promovează alianţele strategice
Mariusz Handzlik, diplomat
Relaţiile polono-române sunt adânc înrădăcinate în istoria comună şi datează din secolele al-XIV-lea şi al XV-lea. În prezent poate că nu este foarte cunoscut faptul că un însemnat număr de polonezi, emigraţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, au străbătut teritoriul României, în situaţia în care cele două ţări aveau graniţă comună şi relaţii de vecinătate foarte bune. În România s-au refugiat în septembrie 1939 şi au rămas pentru o vreme preşedintele şi membrii guvernului, precum şi conducerea armatei poloneze; în România a fost păstrată rezerva de aur a Băncii Poloneze, iar numeroşii emigranţi politici s-au adăpostit de invaziile nazistă şi sovietică, fiind găzduiţi de familii de români.
Astăzi, când ambele ţări se află împreună într-o Europă unită, trebuie să stabilim o dimensiune nouă a relaţiilor noastre. Acesta este sensul parteneriatului strategic.
În timpul vizitei în România, la 7 octombrie a.c., Preşedintele Republicii Polone, Dl. Lech Kaczyński, şi Preşedintele României, Dl. Traian Băsescu, au semnat „Declaraţia privind parteneriatul strategic”. Polonia şi România s-au decis să facă acest pas în cadrul colaborării bilaterale, europene şi euroatlantice.
Polonia vede în România unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ai săi. România este, alături de Polonia, cel mai mare stat din această parte a continentului, cu un potenţial însemnat în ceea ce priveşte politica internaţională şi arhitectura mondială a securităţii. Ambele ţări au viziuni similare legate de numeroase chestiuni cu aplicare regională şi europeană, dar şi globală. Sunt convins că şi în contextul provocărilor viitoare, cel puţin al celor vizând creşterea rolului regiunii noastre în structurile Europei unite, parteneriatul polono-român va juca un rol semnificativ. Ambele ţări sunt încredinţate de importanţa deosebită pe care o au relaţiile lor bilaterale pentru dezvoltarea Europei.
Parteneriatul strategic are ca obiectiv desfăşurarea unui dialog politic privilegiat la nivelul şefilor de stat şi guvernelor, pe subiecte internaţionale şi europene. Scopul acestui dialog va fi elaborarea unor poziţii şi iniţiative comune. Împreună vom depune eforturi în favoarea unei Uniuni Europene active, puternice şi armonizate interior, care să realizeze eficient interesele comune şi ţelurile statelor membre.
Polonia şi România susţin politica europeană în domeniul energeticii şi combaterii schimbărilor climatice. Şi din această perspectivă este deosebit de importantă o cooperare bilaterală între statele noastre, care să întărească securitatea energetică a UE prin diversificarea surselor şi căior de transport al materiei prime.
La fel de însemnate sunt colaborarea cu România în scopul dezvoltării Politicii Europene de Vecinătate şi sublinierea rolului Parteneriatului Estic şi al Sinergiei Mării Negre.
Acţiunile noastre comune se concentrează, de asemenea, asupra susţinerii aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei, a cărei importanţă pentru securitatea şi stabilitatea europene este hotărâtoare.
Polonia şi România, care formează graniţa NATO şi a Uniunii Europene cu Ucraina, pot face multe pentru sporirea numărului simpatizanţilor aspiraţiilor ucrainene şi pentru ca drumul acestei ţări către Alianţă să fie unul cât mai scurt. Kievul are nevoie de aliaţi puternici în forul comunitar. Demersurile noastre comune în favoarea Ucrainei reprezintă o continuare a acţiunilor Preşedintelui Republicii Polone, Lech Kaczyński, şi a Preşedintelui României, Traian Băsescu, iniţiate în timpul summitului NATO de la Bucureşti, din 2008.
Preşedinţii Poloniei şi României au susţinut atunci cu tărie acordarea Planului NATO în vederea aderării (MAP) Ucrainei şi Georgiei, afirmând împreună că Rusia nu poate avea drept de veto în această chestiune. Chiar dacă Tbilisi şi Kievul nu au fost invitate încă în programul MAP, în urma eforturilor comune ale Varşoviei şi Bucureştiului comunicatul final al summitului NATO a menţionat decizia Alianţei referitoare la primirea celor două ţări în viitor.
Polonia şi România pot juca totodată un rol însemnat în unificarea continentului, în scopul creării unei Europe deschise, solidare şi unite. Trecem printr-o perioadă specială din istoria Europei şi nu este vorba aici doar despre adoptarea Tratatului de la Lisabona. Este un moment în care Polonia şi România pot participa la construirea unei Europe puternice şi stabile.
Trebuie spus clar că în Europa există loc atât pentru Ucraina, cât şi pentru Turcia. De aceea dorim să întărim cooperarea pe axele Kiev-Varşovia-Bucureşti şi Bucureşti-Varşovia-Ankara, deoarece atât Polonia, cât şi România ştiu că singura alternativă pentru evitarea confruntărilor între civilizaţii sunt dialogul şi cooperarea.
Turcia joacă un rol geopolitic important prin poziţia geografică favorabilă, controlând accesul la un teritoriu bogat în materie primă, al cărui centru îl reprezintă Marea Caspică şi Golful Persic. Colaborarea Varşoviei şi Bucureştiului cu Ankara poate avea o pondere însemnată în ceea ce priveşte consolidarea influenţelor politice occidentale, în sens larg, în Asia Centrală.
Construirea securităţii europene trebuie să meargă către Est, dar şi în direcţia statelor din Balcanii de Vest. Programul complex de admitere a unor noi state în Uniunea Europeană trebuie să cuprindă nu numai Turcia şi Ucraina, ci şi statele balcanice, Republica Moldova, Belarus şi ţările din Caucaz. Alianţa dintreVarşovia şi Bucureşti va reprezenta un semnal puternic în UE pentru continuarea procesului de extindere.
În interesul nostru se află, de asemenea, şi dialogul polono-român cu Statele Unite, căci consolidarea relaţiilor transatlantice reprezintă o prioritate comună a Poloniei şi României, în contextul puternicei convergenţe a valorilor şi intereselor comune. Cooperarea între Varşovia, Bucureşti şi Washington este semnificativă pentru crearea unei zone de securitate, pace şi bună înţelegere în lume.
Cu toate acestea, parteneriatul strategic polono-român nu se bazează doar pe colaborarea în domeniile securităţii şi apărării, energeticii sau politicii de vecinătate, ci reprezintă, totodată, o acţiune comună în vederea susţinerii diversităţii culturale. Parteneriatul dintre Varşovia şi Bucureşti este un simbol al viitorului, cooperării şi deschiderii în Europa unită.
Mariusz Handzlik este subsecretar de stat la cancelaria preşedinţiei poloneze
Traducerea din limba polonă: Sabra Daici
Se încarcă comentariile...
