Revoluţia de catifea de la Praga din 1989, intervenţie a agenţilor sovietici?

Informaţia că un student a murit în urma reprimării de către poliţia comunistă a unei manifestaţii a fost factorul declanşator al Revoluţiei de catifea de la Praga. Această informaţie falsă este pusă de unii istorici pe seama intervenţiei agenţilor ruşi partizani ai lui Mihail Gorbaciov, scrie AFP.

Agenţii sovietici ai lui Mihail Gorbaciov sunt suspectaţi că au intervenit şi în Cehoslovacia, nu doar în România. Un mort în urma reprimării unei manifestaţii a studenţilor ar fi avut rolul de a provoca o reacţie de indignare în rândul populaţiei. S-ar fi mizat astfel pe înlăturarea de către poporul cehoslovac a vechii garde comuniste şi a ajungerii la putere a reformatorilor.

Există însă şi o altă ipoteză: partidul comunist dorea să-i acuze astfel pe disidenţi de minciună pentru a-i închide şi a împiedica organizarea de manifestaţii cu ocazia Zilei drepturilor omului.

Citiţi şi:

• Lech Walesa: Este o minciună să spui că Gorbaciov a dărămat zidul Berlinului
• Gorbaciov, mândru de rolul pe care l-a jucat în căderea Zidului Berlinului
• VIDEO „Agenturili“ strâng laţul: conspiraţii şi atacuri de imagine

"Îi interzisesem fiicei mele să se ducă la manifestaţii, mă temeam. Apoi, am auzit că poliţia ucisese un student, pe Martin Smid. I-am spus atunci fiicei mele ", povesteşte pensionara Anna Milotova.

O revoluţie pornită de la o informaţie falsă

La o săptămână de la căderea Zidului Berlinului, care anunţa prăbuşirea regimului comunist în Europa, brutalitatea folosită de forţele poliţieneşti împotriva manifestărilor studenţeşti s-a intensificat.

"Pentru mulţi, disidenţii erau diabolizaţi, dar studenţii erau văzuţi ca nevinovaţi. Acest lucru i-a făcut pe mulţi să se mobilizeze", spune Natasa Dudinski, studentă în 1989.

La 20 de ani de la Revoluţia de catifea de la Praga nu se ştie cum de a fost lansat zvonul privind moartea, în timpul demonstaţiilor a studentului  Martin Smid.

Presupusa victima a brutalităţii unui regim diabolic, Martin Smid, pe atunci student la matematică, părăsise manifestaţia din 17 noiembrie înainte de intervenţia în forţă a poliţiei.

O zi mai târziu, o femeie pe care Smid nu o întâlnise niciodată i-a spus unui grup de disidenşi strâns în jurul lui Petr Uhl, şeful unei agenţii de presă clandestine, că un prieten, Martin Smid, a fost ucis de poliţie.

"Am fost convinşi că era adevărat", asigură Uhl. Acesta, fost deţinut politic, transmite informaţia privind moartea lui Smid către posturile Europa Liberă şi Vocea Americii, ascultate pe atunci de milioane de cehi şi slovaci. Înainte de a pierde puterea, comuniştii îl condamnă pe Uhl la o săptămână de închisoare pentru "propagare de informaţii false".

Vestea s-a răspândit cu viteza fulgerului, iar studentul Martin Smid era deja pe buzele a milioane de cehi şi slovaci. "Jan Palah 1969-Martin Smid 1989", scanda mulţimea, strânsă spontan într-o piaţă după ce acest zvon făcuse deja înconjurul ţării.

Chiar dacă Smid cu pricina a fost adus de oficialităţi la postul public de televiziune pentru a dezminţi informaţia, oficialii comunişti nu au mai putut opri mecanismul care avea să-i înlăture de la putere.

Disidentul Vaclav Havel şi colaboratorii săi înfiinţează Forumul civic, mişcare care ajunge la conducerea revoluţiei, ce duce la instaurarea unui "guvern de uniune naţională" la 10 decembrie, iar Havel este ales preşedinte la 29 decembrie 1989.

"Victima" regimului comunist, spectator la propria moarte

"Istoria mi-a jucat un renghi. Roata a început să se învârtă şi nu mai puteam să fac altceva decât să asist", a scris Martin Smid, matematician şi muzician.

Cel care s-a aflat fără voia sa în centrul evenimentelor din 1989 de la Praga şi care a fost folosit ca pretext pentru înlăturarea unui regim refuză să discute cu presa. "Jurnaliştii îmi pun mereu aceleaşi întrebări", explică el, pentru AFP.

"Chiar dacă manifestaţia din 17 noiembrie nu ar fi avut loc, revoluţia noastră ar fi triumfat oricum, câteva zile sau câteva săptămâni mai târziu", asigură Uhl.

Liderii "Revoluţiei de catifea" de la Praga nu cred ca au fost reglate conturile cu fostul regim

La două decenii de la evenimentele din noiembrie-decembrie 1989 de la Praga, denumite "Revoluţia de catifea", artizanii căderii regimului totalitar din fosta Cehoslovacie consideră că încă nu au fost reglate conturile cu trecutul comunist.

Comuniştii înlăturaţi de la putere în 1989, se află astăzi în Paralementul ceh. La alegerile din 2006, Partidul Comunist ceh a obţinut 12,8% din sufragii.

"Este revoltător că acest partid a avut o nouă şansă", spune fostul disident şi şef de stat, Vaclav Havel. Liderul anticomuniştilor din 1989, Havel consideră că lipsa de energie a societăţii cehe a permis acestui partid să supravieţuiască evenimentelor din 1989. "E ca un bloc mare de piatră care apasă asupra sistemului nostru politic", spune el.

"Comuniştii ar fi trebuit scoşi în afara legii"

Fostul organizator al manifestaţiilor studenţeşti din 17 noiembrie 1989, care au determinat apoi ieşirea în stadă a milioane de cehi şi slovaci, Simon Panek, în prezent lider al organizaţiei neguvernamentale "Omul în derivă", este şi mai vehement decât Havel.

"Ar fi trebuit să-i scoatem pe comunişti în afara legii", a declarat acesta.

Lideri comunişti chemaţi în faţa justiţiei

Dacă la noi nici nu s-a pus problema judecării foştilor comunişti, cehii au chemat în faţa instanţei câţiva din foştii membrii ai nomenclaturii. Printre ei se numără fostul lider al filialei din Praga a partidului, Miroslav Stepan, condamnat în 1990 la doi ani şi jumătate închisoare pentru rolul avut în reprimarea manifestaţiilor ostile regimului, din 1988 şi 1989. Astăzi, el este consultant şi conduce o mică formaţiune de stânga, Partidul Comuniştilor Cehoslovaci.

"Este trist să vezi că ies la pensie, cu pensii microscopice, oamenii care au luptat toată viaţa lor pentru libertate şi care au suferit persecuţii, în timp ce torţionarii lor beneficiază de salarii şi compensaţii enorme", constată Havel cu regret. Aceeaşi situaţie este şi pe plaiurile mioritice. Comisia Tismăneanu a propus preşedintelui Băsescu o recalculare în scădere a pensiilor foştilor ofiţeri ai poliţiei politice, fără a primi vreun răspuns de la preşedinte.

În opinia lui, "reconstrucţia societăţii civile, total distruse în urmă cu zeci de ani, este dificilă şi dureroasă. "M-am înşelat când am crezut că se va face mai repede", mărturiseşte Havel, în vârstă de 73 de ani.

Panek îi împărtăşeşte opinia: "Se credea că euforia şi bunăvoinţa vor dura. A fost, bineînţeles, o iluzie naivă. Dar este adevărat că o situaţie similară se petrece şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est".

Obictive atinse

În ciuda unor dezamărgiri, foştii disidenţi, ajunşi actori ai schimbării în noiembrie-decembrie 1989, recunosc că o parte din obiective propuse în acele zile tulburate au fost atinse. "Schimbarea către un stat democratic, statul de drept, llibertatea civilă, respectarea drepturilor omului şi economia de piaţă, toate acestea s-au realizat, chiar dacă a fost mult mai complicat şi mult mai lent", subliniază Havel.

"Există puncte ce pot fi contestate, bineînţeles, dar nimeni nu poate spune că ne-am abandonat idealurile. Am făcut greşeli, este sigur, dar în acelaşi timp am evitat şi mai multe erori", conchide artizanul Revoluţiei de catifea.

Urmăriţi imagini de la manifestaţiile din 17 noiembrie 1989 de la Praga, când a fost lansat zvonul că studentul Martin Smid a fost omorât de poliţia comunistă