Adevarul.ro

Pentru a evita alegerile anticipate, coaliţia la putere de la Chişinău a decis să modifice Legea supremă. Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) au anunţat că pentru adoptarea noii Constituţii se va organiza un referendum până la mijlocul lunii iunie.

Marţi, după două ore de discuţii cu uşile închise, Mihai Ghimpu, Vlad Filat, Marian Lupu şi Serafim Urechean, şefii formaţiunilor ce compun coaliţia la guvernare de la Chişinău, au decis să adopte o nouă Constituţie pentru a putea alege un nou şef al statului fără a organiza noi alegeri anticipate.

Mai citeşte şi:

Ghimpu: Modificarea Constituţiei R. Moldova va evita alegerile anticipate
Ghimpu: Noua Constituţie trebuie să precizeze că limba oficială a R.Moldova este româna

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a precizat că acest proces se va desfăşura în două etape. Prima va consta în aprobarea legii cu privire la adoptarea noii Constituţii, iar a doua în votarea Legii supreme pe articole, în cadrul Parlamentului.

Parlamentul rămâne

Cei patru lideri ai AIE au refuzat să spună, potrivit agenţiei Info-Prim Neo, dacă Alianta are o poziţie comună şi în privinţa alegerii preşedintelui ţării - direct de către cetăţeni sau tot de către Legislativ. Decizia vine în contextul în care în ultimul timp au existat opinii diferite în cadrul Alianţei faţă de ceea ce ar trebui modificat în noua Lege supremă în stat şi procedurile care ar trebui urmate.

În plus, o misiune de experţi din partea Comisiei de la Veneţia a lăsat să se înţeleagă că ar fi propus modificarea unui singur articol din Constituţie, ce ţine de procedura de alegere a şefului statului, care ar fi trebuit promovat prin Parlament, în urma unui consens între grupurile parlamentare. Mihai Ghimpu a specificat că „adoptarea unei noi Constituţii nu înseamnă revizuirea totală a celei actuale, ci doar o ajustare, o corectare a acesteia, pentru a corespunde obiectivului pe care şi l-a asumat AIE".

Referendum, în iunie

Premierul Vlad Filat a explicat că dacă va fi adoptată noua Constituţie în urma referendumului, Legislativul actual îşi va duce mandatul de patru ani la bun sfârşit, alegerile anticipate fiind evitate . Plebiscitul urmează să aibă loc până la 16 iunie, dată după care, potrivit actualelor norme, Parlamentul ar trebui dizolvat, deoarece a eşuat în alegerea şefului statului.

Pentru ca referendumul să fie valabil este nevoie ca 50 la sută plus unu dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale să se prezinte la vot, potrivit Codului electoral. Întrebaţi dacă au ţinut cont de părerile Comisiei de la Veneţia, liderii AIE au spus că au luat în considerare unele recomandări, dar decizia finală aparţine Alianţei.

Risc de absenteism

Deputatul Victor Stepaniuc, care a părăsit nu demult rândurile Partidului Comuniştilor, nu crede în reuşita Referendumului. „Există o derută în societate, populaţia n-o să se prezinte la vot. Oamenii au probleme prea mari ca să mai creadă în promisiunile politicienilor, care au decăzut în faţa poporului", a declarat Stepaniuc, citat de Unimedia. El este de părere că toţi cei 101 deputaţi ar trebuie să se întrunească într-o şedinţă comună şi să găsească un compromis în problema modificării articolului 78 din Constituţie, care prevede modalitatea de alegere a şefului statului. Stepaniuc dă dreptate comuniştilor: „Parlamentul actual trebuie să plece".

Istoricul Ion Varta consideră că decizia AIE este una curajoasă, deşi comportă riscuri foarte mari. „Nu prea a fost aleasă corect perioada de organizare a Referendumului. Este vorba despre perioada estivală şi cum ştim noi, lumea preferă să meargă în concediu", a opinat Ion Varta.

De altă părere este analistul politic Igor Munteanu care spune că şi la alegerile parlamentare din 29 iulie unii erau sceptici în legătură cu prezenţa populaţiei la urne. „Acum contează miza cetăţenilor. Ei doresc să decidă în locul politicienilor cine să fie şeful statului. Sondajele arată, că 70 la sută dintre moldoveni vor să-şi aleagă direct preşedintele", a subliniat Munteanu.

Probleme sensibile

Prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Alexandru Tănase, a declarat, în cadrul emisiunii „Chestiunea Zilei" de la Jurnal TV, că articolul privind limba de stat în Republica Moldova ar putea rămâne intact în noua Constituţie. El a mai spus că şi statutul de neutralitate şi păstrarea raioanelor ar putea să nu fie atinse. Potrivit agenţiei Unimedia, Tănase a lăsat să se înţeleagă, sâmbătă, că în paralel cu procesul de modificare a Constituţiei, neoficial, toate partidele se pregătesc de alegeri anticipate.

Propunere

Fostul premier Ion Sturza a declarat, în cadrul emisiunii „Chestiunea zilei" de la Jurnal TV, că Republica Moldova nu are nevoie de preşedinte, ci de un Guvern puternic. „Şeful statului trebuie să fie o persoană nonpolitică, o autoritate recunoscută de toţi şi să nu intervină în actul de guvernare", a specificat Sturza.

Câteva proprietăţi erau delimitate de sârma ghimpată de pe Prut

Scoaterea sârmei ghimpate îi lasă fără gard pe unii moldoveni

Îndepărtarea sârmei ghimpate de la frontiera dintre Republica Moldova şi România a lăsat fără gard zeci de familii în Ungheni, relatează cotidianul „Jurnal de Chişinău".

„Pentru zeci de familii, sârma constituia o parte mai mare sau mai mică din îngrădire. Acum, aceştia bat la uşile primăriei şi solicită să-i ajutăm să-şi procure gard", a declarat primarul oraşului Ungheni, Alexandru Ambros. El a menţionat că au fost depuse până în prezent şase cereri. „În mare parte sunt pensionari şi familii nevoiaşe, pe care îi vom ajuta", a afirmat Ambros. Edilul a menţionat că oamenii se tem de hoţi, unele familii rămânând fără gard pe o lungime de 100 - 150 de metri.

Cel mai ieftin material pentru a împrejmui curtea costă în prezent peste 50 de lei moldoveneşti (aproape trei euro) pe metru.