Război total la Kiev între Iuşcenko şi Timoşenko

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele a trimis mascaţii la sediul Naftogaz pentru a confisca originalul acordului semnat de premierul ucrainean cu Gazprom. În replică la demiterea ministrului de Externe, preşedintele ucrainean a trimis trupele speciale să  pună mâna pe documentul compromiţător la adresa premierului Timoşenko.

Între 10 şi 20 de militari din trupele speciale “Alfa”, aflate în subordinea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au descins în forţă, în jurul prânzului, la sediul societăţii Naftogaz, în condiţiile în care premierul Iulia Timoşenko nu se află în ţară. Ea efectuează o vizită de lucru la Paris.

Mascaţii au pus stăpânire pe biroul adjunctului şefului direcţiei financiare a Naftogaz, cerând să li se prezinte originalul contractului semnat cu Rusia în luna ianuarie.

“Mascaţii încearcă să confişte contractele de livrare şi tranzitare a gazelor ruseşti semnate cu Gazprom”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al companiei Naftogaz, Valentin Zemlianski. Acesta ar fi un document compromiţător la adresa şefei executivului de la Kiev, scrie agenţia Unian.

“Cumplit este că aceste acţiuni ar putea influenţa tranzitarea gazelor ruseşti spre Europa via Ucraina, precum şi relaţiile financiare cu Gaz­prom”, a deplâns oficialul Naftogaz acţiunea în forţă a mascaţilor.

Câţiva deputaţi s-au încăierat cu mascaţii

Deputaţi ucraineni, dintre care cel puţin unul din blocul premierului Iulia Timoşenko, s-au dus la sediul companiei Naftogaz, unde s-au încăierat cu agenţii serviciului ucrainean de securitate, informează corespondentul AFP.

Evenimentele intervin în contextul în care Parlamentul ucrainean, dominat de Timoşenko şi aliaţii săi, l-a demis marţi pe şeful diplomaţiei, Vladimir Ogrîzko, un apropiat al lui Iuşcenko.

Contractele încheiate pe 19 ianuarie între Gazprom şi Naftogaz au fost aprobate de premierul Iulia Timoşenko, care a asistat la semnarea lor. Însă preşedintele, aflat în conflict deschis cu Timoşenko, a apreciat că prevederile lor sunt contrare intereselor naţionale. Mai mult, Iuşcenko a ameninţat că dacă se va dovedi că şeful Naftogaz, Oleg Dubina, a fost supus la presiuni pentru a semna contractele, acestea vor fi anulate.

Anchetă asupra unui „furt de gaze“

Cu puţin timp înainte de apariţia mascaţilor, agenţiile ucrainene de presă au difuzat o declaraţie a adjunctului şefului SBU, Valeri Horoşkovski, în care acesta acuza conducerea guvernului ucrainean de crearea unei grupări criminale pentru controlul gazelor de tranzit.

Responsabilul SBU nu a făcut nicio nominalizare, anunţând doar că a fost deschis un dosar penal pentru însuşirea de către oficiali ai Naftogaz a unui volum de 6,3 miliarde de metri cubi de gaze destinate tranzitului spre Europa.

Potrivit acestuia, hidrocarburile însuşite ilegal reprezintă “gaze vândute de Gazprom companiei intermediare RosUkrEnergo”, care a fost eliminată din schema livrărilor de gaze către Ucraina. “Acest volum de gaze trebuia să se afle în regim de tranzit până acum”, a explicat oficialul.

Marţi, SBU l-a reţinut pe Taras Şepitko, şeful vămii regionale, în cadrul anchetei vizând responsabili Naftogaz acuzaţi de însuşirea 6,3 miliarde de metri cubi de gaze în valoare de 870 de milioane de dolari.

RBC Ukraina evocă faptul că gazele care ar fi fost “însuşite ilegal” de conducerea Naftogaz aparţineau lui Dmitri Firtaş, unul din coproprietarii RosUkrEnergo, despre care se spune că ar fi un apropiat al familiei preşedintelui Iuşcenko.

Influenţa lui Iuşcenko, redusă

Debarcarea lui Ogrîzko oferă o bună şansă de a slăbi influenţa exercitată de preşedinte asupra politicii externe a ţării. În plus, scrie Kommersant, Timoşenko şi-a atins un alt obiectiv important: i-a demonstrat Moscovei că tocmai prin eforturile sale, din relaţiile ruso-ucrainene a fost înlăturat unul dintre cei mai mari factori iritanţi.

Ziarul moscovit aminteşte că Ogrîzko insista ca Rusia să-şi scoată Flota de la Marea Neagră înainte de 2017 şi pleda pentru aderarea Ucrainei la NATO.

În opinia analistului Viktor Mironenko, “Ogrîznko nu cadra şi este puţin probabil să se fi integrat în noua politică prorusă elaborată în prezent la Kiev, în special de premierul Iulia Timoşenko”. El susţine că cel mai probabil candidat la funcţia de ministru de externe al Ucrainei ar fi actualul ambasador al ţării în Rusia, Konstantin Grişenko.

image

Mascaţii încearcă să confişte contractele de livrare şi tranzitare a gazelor ruseşti semnate cu Gazprom

image


Valentin Zemlianski
purtător de cuvânt
al Naftogaz

Preşedintele, mai uşor de demis
Parlamentul de la Kiev a aprobat şi o lege ce facilitează demiterea preşedintelui de către legislativ. Totuşi, deocamdată, serviciile de securitate ucrainene sunt subordonate şefului statului, Viktor Iuşcenko.

România, un pretext pentru demiterea lui Ogrîzko
(Elena Galadzhiy, Blik)

image

Oficial, motivul demiterii ministrului de Externe, Vladimir Ogrîzko, a fost eşecul Ucrainei la Haga în procesul cu România. Neoficial, Ogrîzko a fost înlăturat pentru că politica sa a deteriorat şi mai mult relaţiile Ucrainei cu Rusia.

Chiar dacă parlamentarii l-au pus la zid pe Ogrîzko pentru decizia de la Haga, anularea vizitei preşedintelui Traian Băsescu la Kiev şi cazul ataşatului expulzat, deputatul Serghei Mişcenko din partidul BIUT (Blocul Iulia Timoşenko) este de părere că România nu are nimic de-a face cu demiterea ministrului de Externe.

„Nu chestiunea românească este motivul real al demiterii lui Vladimir Ogrîzko. Ştiu că Partidul Regiunilor (pro-rus) şi comuniştii doreau mai de mult să-l înlăture din cauza modului în care a tensionat relaţiile Ucrainei cu Rusia.

Picătura care a umplut paharul a fost declararea ambasadorului Rusiei la Kiev, Viktor Cernomîrdin, persona non grata. Personal, eu şi alţi colegi avem să-i reproşăm ministrului Ogrîzko că a pus beţe în roate Guvernului Iulia Timoşenko, din care a făcut şi el parte“, ne-a declarat Mişcenko.

Iulia Timoşenko se împăunează la Paris

Premierul ucrainean Iulia Timoşenko s-a prezentat, la Paris, drept singurul interlocutor responsabil, polul de stabilitate şi viitorul preşedinte, într-un interviu publicat de cotidianul Le Monde.

“Opinia negativă pe care o au instituţiile financiare şi agenţiile de rating despre Ucraina li se datorează unor oameni politici iresponsabili. Acest concert de mieunături pe fondul campaniei prezidenţiale pe cale să înceapă distruge stabilitatea ţării şi speranţa de a ieşi nevătămaţi din criză”, adaugă ea.

“Preşedintele nu mă vede ca pe un partener, ci ca pe un concurent la alegerile prezidenţiale” din 2010, a apreciat fosta prinţesă a gazului.

“Această luptă nu se încheie prin distrugerea mea, ci prin sinuciderea sa politică”, afirmă cea care a făcut Revoluţia portocalie alături de Iuşcenko, la sfârşitul anului 2004.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite