Proiecte cu finanţare europeană, blocate din motive absurde

întârzierea sau, şi mai grav, la blocarea a numeroase proiecte de infrastructură cu finanţare Phare. Întârzierile înregistrate afectează în primul rând cetăţeanul şi irită Bruxellesul,

întârzierea sau, şi mai grav, la blocarea a numeroase proiecte de infrastructură cu finanţare Phare. Întârzierile înregistrate afectează în primul rând cetăţeanul şi irită Bruxellesul, care trebuie să suporte cheltuieli în plus.

Zece luni pentru o autorizaţie
Situaţiile care duc la întârzierea finalizării proiectelor de infrastructură sunt la graniţa absurdului. Cătălin Surdeanu, consilier la Direcţia Monitorizare şi Proiecte din cadrul Ministerului Integrării, se ia cu mâinile de cap şi înjură mărunt printre dinţi când eliberarea unei autorizaţii de tăiere a plopilor şi nucilor uscaţi trenează zece luni, când măicuţa de la Agapia, a cărei casă este refăcută din bani comunitari, refuză cu îndârjire să primească "banii murdari de la Phare", când un teren calificat de experţi "drept liber de sarcini" se dovedeşte, în mijlocul lucrărilor, a fi traversat de o reţea stufoasă de ţevi şi conducte de apă sau de gaz.

Firul nimănui era al… SRI
Surdeanu îşi aminteşte de momentul în care muncitorii au secţionat cu excavatorul un fir, care nu apărea în Cartea tehnică. MIE a făcut demersuri la diverse autorităţi să vadă cui îi aparţine firul neautorizat. "După câteva zile când deja abandonasem orice speranţă de a găsi proprietarul a venit un tip de la SRI, care a spus că firul le aparţine". Drumul a trebuit deviat. Vehiculele cumpărate pentru proiect rămân după finalizarea acestuia beneficiarului (Consiliul judeţean). În acest context, solicitarea vreunui primar de a schimba "o maşină 4X4" destinată muncii de teren, verificării conductelor în zone accidentate, cu patru Loganuri bune pentru parcul auto al primăriei nu este deloc surprinzătoare. La trainingurile acordate beneficiarilor locali ai proiectelor de infrastructură, primele întrebări sunt "unde ne cazăm şi care este diurna", povesteşte consilierul din cadrul MIE. De cele mai multe ori la aceste traininguri au fost trimise de CJ persoanele care nu sunt nici interesate, nici implicate în proiecte, precum secretarele ori vreun politician local.

Cazul Mehedinţi: realitatea bate hârtia din birou
Unul dintre celebrele proiecte Phare pe infrastructura de transport, care riscă să fie blocat în curând, este reabilitarea drumului judeţean 607C pe traseul Ilvovita-Bahna-Ciresu-Marga, judeţul Mehedinţi. Numai obţinerea autorizaţiei de extragere a balastului din râul Bahna, necesar lucrării, a durat nouă luni de zile. Constructorul a fost pasat de la Apele Române la Parcul Naţional Porţile de Fier şi înapoi, niciuna dintre cele două autorităţi neştiind clar care îi sunt atribuţiile. O lacună în proiect care a dus la alte întârzieri o constituie şi studiul geotehnic făcut de beneficiarul local înainte de începerea lucrărilor. Studiul arăta că versantul pe lângă care se construieşte drumul este dintr-o rocă destul de rezistentă, ce permite excavarea muntelui. Alunecările de teren din primăvara acestuia an au demonstrat însă contrariul, ducând la sistarea lucrărilor. De pe urma alunecărilor de teren profită constructorul grec, care trage de timp, invocând pericolul la care sunt expuşi muncitorii săi în zona predispusă la alunecări de teren. Fapt care îi foloseşte şi ca pretext pentru prelungirea contractului, deci şi pentru câştigul unei noi sume de bani europeni. Singura soluţie ca lucrările să continue este terasarea versantului prăbuşit. Potrivit unui studiu comandat de Ministerul Integrării, în calitatea de autoritate de implementare şi de contractant al programului Phare, terasarea ar costa de circa patru ori mai mult decât valoarea totală a reabilitării drumului (circa 17,7 milioane de euro).

Cooperare transfrontalieră într-un picior
Nici proiectele Phare de Cooperare transfrontalieră nu sunt lipsite de culoare, mai ales că ele presupun implicarea unor autorităţi din ţări diferite. În general, proiectele transfrontaliere trebuie să aibă ca finalitate fie promovarea dezvoltării economice şi sociale în zonele de graniţă, fie proiecte comune în materie de protecţie a mediului ori de îmbunătăţire a infrastructurii de transport. Dacă în cazul proiectelor împreună cu Moldova problemele de cooperare pot fi rezumate la nivel diplomatic, în cazul proiectelor cu Bulgaria ele ţin strict de organizare. Cazul punctului de trecere a frontierei Călăraşi-Silistra (Bulgaria) este demn de o saga. Proiectul Phare 2001-2003 presupunea achiziţionarea unui ferryboat de fiecare dintre părţi, construirea de clădiri şi a două rampe de acostare a ambarcaţiunilor, explică Daniela Dumitrescu de la Direcţia Cooperare Transfrontalieră Phare din MIE. Comisia Europeană se întreabă între timp când vor fi angajaţi vameşii şi poliţiştii de frontieră. Proiectul este însă, practic, sistat pentru că Bulgaria nu a construit rampa de acostare a ferryboatului la Silistra şi nici nu a cumpărat ambarcaţiunea.