Problemele demografice ale României, similare cu cele europeme

România se confruntă cu o problemă demografică. Populaţia s-a redus cu peste un milion de persoane din 1992, iar prognozele arată o scădere cu aproape 2 milioane până în 2020, în special

România se confruntă cu o problemă demografică. Populaţia s-a redus cu peste un milion de persoane din 1992, iar prognozele arată o scădere cu aproape 2 milioane până în 2020, în special în rândul tinerilor (0-24 de ani). Natalitatea s-a redus, numărul tinerilor (0-14 ani) a scăzut de la 22,7%, în 1992, la 15,9%, în 2005, iar cel a vârstnicilor peste 65 de ani a crescut de la 11%, în 1992, la 14,7%, în 2005. Această tendinţă va continua. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de experţii din administraţia românească, în urma unei analize a Comisiei Europene, care a lansat o carte verde privind demografia la nivel european. Ministerul Integrării Europene a lansat un proces de consultare la nivel de experţi, finalizată cu un raport elaborat sub coordonarea Comisiei Naţionale de Prognoză. Acesta încearcă să răspundă unor întrebări privind modul de soluţionare a problemelor demografice în România, în contextul politicilor europene în acest domeniu, se arată într-un comunicat al MIE. Uniunea Europeană se confruntă cu acelaşi gen de probleme demografice. În 2003, creşterea naturală a populaţiei a fost de numai 0,04% pe an şi toate noile state membre, cu excepţia Maltei şi Ciprului, s-au confruntat cu o scădere de populaţie. Natalitatea este mult sub nivelul de 2,1 copii/femeie, care ar putea asigura echilibrul sporului natural.

Cauzele scăderii natalităţii
Dificultăţile în găsirea unei locuinţe, problemele de pe piaţa muncii, schimbarea modului de viaţă şi de muncă, precum şi vârsta mai înaintată a părinţilor la naşterea primului copil contribuie la reducerea sporului natural. Deşi multe aspecte privind schimbările demografice sunt exclusiv de competenţa statelor membre, Comisia Europeană a lansat o consultare la nivel comunitar, prin publicarea unei Cărţi Verzi. Aceasta urmăreşte găsirea unor soluţii, inclusiv prin intermediul Strategiei Lisabona, a cărei ţintă este crearea de locuri de muncă mai multe şi de calitate mai bună.Întrebările la care CE încearcă să găsească soluţii:
Ă Dacă dezbaterea privind tendinţele demografice trebuie să aibă loc la nivelul statelor membre sau la nivel comunitar şi ce domenii ar trebui să acopere
Ă Care ar trebui să fie vârsta de pensionare pentru a rezolva probleme asociate cu îmbătrânirea populaţiei; dacă aceasta ar trebui să fie obligatorie pentru toată lumea
Ă Cum poate fi încurajată o distribuţie mai corectă a sarcinilor în cadrul familiei
Ă Cum se poate asigura un venit corect pentru ambii părinţi în timpul concediului prenatal
Ă Cum pot fi ajutaţi tinerii părinţi să îşi construiască o carieră şi să aibă, în acelaşi timp, mai mulţi copii
Ă Cum poate contribui sectorul public şi privat la îmbunătăţirea instituţiilor de îngrijire a bătrânilor şi a creşelor, grădiniţelor, şcolilor etc.
Ă Dacă un procent redus de TVA poate contribui la îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire
Ă Cum poate imigraţia să compenseze efectul îmbătrânii populaţiei
Ă Cum ar putea fi integraţi mai bine imigranţii, în special cei tineri
Ă În ce mod ar putea contribui politicile comunitare la combaterea sărăciei
Ă Cum poate fi îmbunătăţită instruirea, inclusiv a adulţilor
Ă Cum poate fi redus şomajul în rândul tinerilor etc. (Sursa: MIE)