Primul preşedinte al UE şi-a început mandatul, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare astăzi, având ca primă consecinţă intrarea în funcţie a primului preşedinte al Uniunii Europene, belgianul Herman van Rompuy, şi a ministrului de externe Catherine Ashton din Marea Britanie, relatează AFP.

Acest text, care vizează să îmbunătăţească funcţionarea UE şi vizibilitatea sa în lume, îi va oferi "instrumentele necesare pentru a face faţă provocărilor viitoare şi a răspunde cererilor cetăţenilor", a spus preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, relatează NewsIn.

Principala inovaţie: crearea unui post de preşedinte permanent al Consiliului European (instituţia ce reuneşte şefii de stat şi de guvern din UE), încredinţat belgianului Herman Van Rompuy, pentru cel puţin doi ani şi jumătate. Până acum, preşedinţia UE la acest nivel era transferată de la un stat la altul din şase în şase luni.

Catherine Ashton (britanică) a devenit Înalt reprezentant pentru afaceri externe. Ea îl înlocuieşte pe spaniolul Javier Solana, care a condus timp de 10 ani diplomaţie europeană, însă va dispune de prerogative sporite şi de un serviciu diplomatic propriu, cu mai multe mii de funcţionari.

Aceste două personalităţi vor trebui, însă, să convingă. Aproape necunoscut, Van Rompuy i-a dezamăgit pe susţinătorii unei personalităţi capabile să vorbească de la egal la egal cu Statele Unite şi China. De asemenea, baroneasa Ashton este criticată pentru lipsa sa de experienţă şi din cauza ostilităţii tradiţionale a Londrei faţă de orice formă de diplomaţie supranaţională.

O scurtă ceremonie organizată de Guvernul portughez, preşedinţia suedeză a UE şi Comisia Europeană va avea loc astăzi seara în capitala portugheză, pentru a sărbători intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Succesor al proiectului abandonat de Constituţie europeană, tratatul reprezintă cea mai recentă tentativă de a reforma funcţionarea UE, după 10 ani de eforturi laborioase. Textul vizează să permită facilitarea luării de decizii într-o Uniune extinsă la 27 de membri şi în curând, posibil, la peste 30 (statele din zona balcanică şi Islanda), limitând drepturile de veto. De asemenea, sporeşte prerogativele Parlamentului European şi parlamentelor naţionale (consultate mai mult) şi impune Carta drepturilor fundamentale ale europenilor.

"UE va fi echipată mai bine pentru a răspunde aşteptărilor în domeniile energiei, schimbării climatice, criminalităţii transfrontaliere şi imigraţiei. De asemenea, va putea vorbi cu o singură voce puternică pe scena internaţională", a dat asigurări Barroso.

Printre alte noutăţi introduse de tratat se numără dreptul de iniţiativă populară a cetăţenilor europeni.

Comisia va păstra monopolul asupra propunerii de directive europene, dar cetăţenii vor putea să o invite să acţioneze, dacă sunt de părere că nu a făcut suficient sau nu a acţionat bine.

Tratatul permite şi părăsirea Uniunii Europene, dacă o ţară vrea acest lucru.