Premiu de consolare de la NATO

La presiunea SUA, Alianţa caută o formulă prin care să împace Rusia, dar şi Georgia şi Ucraina. Miniştrii de externe ai statelor membre NATO s-au reunit începând de ieri la Bruxelles, pe fondul divergenţelor în legătură cu perspectivele de aderare ale Ucrainei şi Georgiei.

La summitul NATO de la Bucureşti, Germania şi Franţa s-au opus acordării celor două foste republici sovietice a Planului de Acţiune pentru Aderare (MAP).

Berlinul şi Parisul au argumentat atunci că Ucraina este prea divizată politic şi că nici Georgia nu este pregătită. Motivul refuzului acordării MAP pentru cele două ţări a fost însă dorinţa de a nu înfuria Rusia.

În cele din urmă, toate statele membre ale Alianţei au ajuns la un compromis: Ucraina şi Georgia au primit promisiunea că vor intra sub umbrela organizaţiei, dar fără a se specifica un calendar precis pentru acest obiectiv.

Problema MAP-ului pentru cele două ţări este rediscutată la reuniunea care se va încheia azi la Bruxelles. Numai că evoluţiile petrecute între timp, respectiv conflictul din Caucaz din luna august, fac, acum, ca discuţiile despre Georgia şi Ucraina să aibă aceeaşi miză: relaţiile cu Rusia.

SUA doresc să transmită un mesaj clar Moscovei, că nu poate intimida Alianţa şi că nu poate influenţa cine să devină membru al NATO şi cine nu.

În acest context, secretarul de stat american în exerciţiu, Condoleezza Rice, a propus ca apropierea celor două ţări de Alianţă să se facă prin intermediul altor structuri, Comisia NATO-Ucraina, înfiinţată în 1997, şi Comisia NATO-Georgia, creată după conflictul ruso-georgian din august.

Washingtonul şi alte ţări susţinătoare ale acestei opţiuni favorizează, astfel, integrarea celor două ţări pe o altă cale. “Credem cu tărie în politica uşilor deschise a NATO”, a menţionat, ieri, Condoleezza Rice.

Germania spune “nu”

Surse diplomatice susţin însă că Germania nu împărtăşeşte entuziasmul Washingtonului şi doreşte să transmită un mesaj mai “prietenesc” Rusiei, atât prin încetinirea aderării la NATO a Ucrainei şi Georgiei, cât şi prin sugestia de luare în considerare a propunerii preşedintelui Dimitri Medvedev de a da o “nouă arhitectură” securităţii Europei.

“Nu văd niciun motiv să mergem mai departe pentru moment”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. Germania sprijină folosirea comisiilor bilaterale pentru a superviza programele de reformă ale celor două ţări, dar insistă că MAP este o etapă necesară înaintea unei eventuale aderări.

Apeluri de la Tbilisi şi Kiev

Semn că divergenţele vor fi greu de depăşit, oficialii de la Bruxelles au pregătit nu mai puţin de 18 versiuni de declaraţie finală pentru reuniunea care se încheie azi.

În aşteptarea deciziilor Alianţei, liderul Georgian, Mihail Saakaşvili, a cerut Occidentului să nu revină la relaţiile avute anterior cu Rusia, fără să o tragă la răspundere pentru războiul cu Georgia.

De asemenea, noul premier, Grigol Mgaloblişvili, a reamintit că NATO a promis să integreze Georgia, dar a recunoscut că „mecanismul“ folosit pentru atingerea acestui obiectiv face obiectul unei dezbateri printre ţările membre.

Şi preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, a făcut apel la populaţia ţării sale să nu-şi piardă optimismul, reluând promisiunea privind aderarea iminentă a ţării la NATO şi îndepărtarea pentru totdeauna de “fratele mai mare de la Răsărit”.

Cu toate că majoritatea ucrainenilor nu susţin aderarea Ucrainei la NATO, Iuşcenko consideră că, în scurt timp, populaţia ţării va conştientiza faptul că numai ­aderând la NATO Ucraina îşi va putea păstra integritatea şi independenţa.

„Prietenie“ pe jumătate cu Moscova

La reuniunea care se încheie azi, europenii insistă pentru reluarea completă a contactelor cu Rusia, suspendate parţial după războiul din Georgia. Washingtonul are însă ezitări, considerând că o asemenea măsură ar fi prematură.

Secretarul american de stat, Condoleezza Rice, a declarat că nu se opune “în principiu” reluării contactelor cu Rusia prin intermediul Consiliului NATO-Rusia. Însă, referindu-se la trupele ruseşti care se află încă în Osetia de Sud şi Abhazia, ea a adăugat: “Cred că ar trebui  să nu dăm impresia că reluăm contacte ca de la armată la armată, pentru că armata rusă este încă prezentă în statele secesioniste”.

Pe fondul acestor divergenţe, revista „Newsweek“ sugerează că Alianţa ar trebui să ridice problema aderării Rusiei la NATO, dacă în procesul extinderii sale spre Răsărit se ghidează într-adevăr după principiul promovării democraţiei în spaţiul postsovietic.

Telex

Cuvântul „socialism“, la mare căutare online în SUA. Cele mai căutate cuvinte în dicţionarul online Merriam-Webster, anul acesta, în Statele Unite, reflectă îngrijorările americanilor provocate de criza economică şi preocuparea legată de alegeri, în condiţiile în care “bailout” (plan de salvare) este pe primul loc, iar “socialismul” pe a treia poziţie.

India a trimis Pakistanului lista presupuşilor terorişti.  India a cerut Pakistanului să îi predea pe presupuşii autori ai atacurilor de la Mumbai, într-o perioadă în care disensiunile diplomatice dintre cele două puteri nucleare asiatice rivale s-au intensificat. Islamabadul vrea dovezi clare de vinovăţie.

UE şi Rusia relansează dialogul. După trei luni de întrerupere din cauza conflictului georgian, europenii şi ruşii au relansat, ieri, la Bruxelles convorbirile privind un parteneriat întărit, ce vizează aprofundarea relaţiilor lor economice şi politice. “Ali Chimicul”, condamnat la moarte a doua oară.

Un tribunal irakian l-a condamnat la moarte, ieri, pe vărul lui Saddam Hussein, “Ali Chimicul”, pentru reprimarea revoltei şiite ce s-a înregistrat după războiul din Golf din 1991, a anunţat judecătorul Mohammad al-Uraibi. Aceasta este a doua condamnare la moarte pentru Ali Hassan al-Majeed, după ce a primit o altă condamnare în 2007, pentru rolul avut în uciderea a zeci de mii de kurzi.

NATO a percheziţionat din nou locuinţa lui Karadzici. Forţa NATO din Bosnia a percheziţionat, ieri, locuinţa soţiei fostului lider al sârbilor bosniaci Radovan Karadzici şi i-a interogat pe membrii familiei acestuia cu privire la eventualele legături cu Ratko Mladici, căutat de justiţia internaţională.