Politicile agricole, ciclul electoral si aderarea la UE

Obiectivele de politica agricola ale guvernului instalat in decembrie 2004 sunt dintre cele mai clare de dupa 1990, dar masurile pentru punerea lor in practica sunt partial neclare sau nepotrivite.

Obiectivele de politica agricola ale guvernului instalat in decembrie 2004 sunt dintre cele mai clare de dupa 1990, dar masurile pentru punerea lor in practica sunt partial neclare sau nepotrivite. Politicile agricole sunt abor-date nediferen-ti-at, pe o perioada de patru ani, nefacandu-se nici o referire la faza postaderare, indiferent ca va incepe in 2007 sau 2008, si mai ales la nevoia de conformare a politicilor agricole din Romania la modelul Politicii Agricole Comune (CAP). Nu ar fi tarziu nici acum ca agricultorii (mari si mici) sa fie amplu informati despre schimbarile care se vor produce incepand cu 2007, mai ales in ceea ce priveste subventiile. E posibil ca aceasta chestiune sa fi fost avuta in vedere de actualul ministru al agriculturii atunci cand a anuntat schimbarea modului de subventionare a agriculturii incepand cu toamna anului curent, dar cata vreme nu au fost prezentate detalii nu se poate spune nimic sigur.

Legile proprietatii
Revenind la primul obiectiv agricol al programului de guvernare, "finalizarea reformei proprietatii funciare", se vede ca vointa politica, dublata de entuziasmul si competenta specialistilor care au constituit grupul de lucru pentru modificarea si completarea legilor proprietatii, a produs deja primele rezultate. Sunt propuse modificarile legilor de baza ale restituirii terenurilor agricole, nr. 18/1991 (a fondului funciar) si nr.1/2000 (Legea "Lupu"), pentru a le curata definitiv de articolele care au avut scopul de a sustine anumite interese clientelare sau avantaje electorale. De asemenea, sunt propuse modificarea Legii cadastrului (nr.7/1996), in-locuirea Legii circulatiei ju--ri--dice a terenurilor (nr. 54/1998) cu o versiune adaptata conditiilor prezente si introducerea unei noi legi privind accelerarea judecatilor in materia restituirilor propri-etatilor funciare. Tinand cont ca cele mai multe propuneri de modificari au fost generate de cazuistica aplicarii legilor respective, dar si de dorinta de a face definitiv dreptate victimelor perioadei comuniste, initiativa este salutara. Daca se adauga faptul ca proiectele au fost deja supuse consultarii publice, inainte de trimiterea lor parlamentului, initiativa devine chiar de laudat.

Taranul, de la agricultor la fermier
Al doilea obiectiv de politica agricola al guvernului actual, ,stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme agricole familiale cu caracter comercial", cu corolarul sau, ,formarea si consolidarea clasei de mijloc in spatiul rural", este cel mai important obiectiv al programului guvernamental. Mijloacele prin care ar urma sa fie pus in practica sunt: facilitarea schimburilor si vanzarilor de terenuri agricole, sustinerea in-vestitiilor in fermele zootehnice, introducerea unei rente funciare viagere. Obiectivul nu este cuantificat in vreun fel, dar este adevarat ca era si foarte greu, luand in considerare complexitatea procesului de transformare a gospodariei taranesti in ferma familiala, opozitia dintre cele doua tipuri de exploatatie fiind una de natura istorica. Inainte de toate este utila evidentierea diferentelor dintre cele doua entitati: specificul gospodariei taranesti este dat in principal de integrarea incompleta pe piete in general, piete care la randul lor sunt imperfecte. Pentru gospodariile taranesti pietele produselor agricole si cele ale inputurilor nu sunt esentiale, cata vreme autoconsumul este preponderent; pietele de capital si a pamantului sunt fragmentate sau inexistente; piata informatiilor si cunostintelor le ofera un acces limitat la tehnologii si informatii de piata; iar piata muncii le limiteaza utilizarea fortei de munca proprii. O abordare cu sanse de succes a transformarii taranilor in fermieri trebuie sa aiba in vedere toate aceste dimensiuni ale problemei agriculturii taranesti. In lipsa unui program coerent care sa concentreze fondurile catre acest obiectiv, este putin probabil ca se vor obtine rezultate spectaculoase. Principala dificultate vine din dimensiunile segmentului de agricultura taraneasca asupra caruia trebuie actionat. O tipologie a celor 4,4 milioane de exploatatii individuale (care detin 8,4 milioane ha, insemnand peste jumatate din suprafata agricola a tarii) arata ca gospodariile taranesti detin cea mai mare parte a terenului agricol, desi este semnalata si prezenta fermelor familiale (92 mii, care produc in principal pentru piata). Asupra celor doua categorii de gospodarii taranesti, identificate pornind de la datele recensamantului agricol din 2002 (vezi graficul), vor trebui aplicate strategii diferite: celor ,autarhice" (circa 3,4 milioane) li s-ar putea aplica o strategie de tipul rentei viagere sau pensionarii timpurii, iar celor de ,semisubzistenta" (aproape 1 milion) o strategie de alocare de sume nerambursabile pentru sprijinirea investitiilor.

Subventiile din Romania nu respecta Politicile Agricole Comune
Pare absolut inoportun ca, incepand cu jumatatea anului 2005, sumele acordate de Ministerul Agriculturii drept subventii sa fie derulate prin proaspat infiintata Agentie de plati
Sub acoperirea a doua obiective, ,alocarea eficienta a resurselor bugetare pentru sprijinirea producatorilor agricoli" si ,sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata", programul de guvernare propune, de fapt, mentinerea sistemului de subventionare mostenit de la anterioara putere. Sistemul de subventii pentru agricultura are plusuri evidente, dar si minusuri majore. Daca la plusuri ar putea fi mentionate o anume accentuare a sprijinului pentru investitii si o anumita tendinta de apropiere de politicile de tip CAP (ambele prin comparatie cu situatia din anii precedenti), la minusuri se pot inregistra cedarile in fata presiunilor electorale sau ale grupurilor de interese, rigurozitatea redusa in derularea subventiilor si mentinerea unor masuri care contravin flagrant CAP (cum ar fi subventionarea irigatiilor sau reintroducerea subventionarii motorinei). Desi in marea majoritate a notelor de fundamentare ale masurilor de subventionare de dupa 1999 s-a mentionat explicit ca acele actiuni erau conforme cu abordarea de tip CAP, astazi se poate constata ca, de fapt, nici una dintre masurile de subventionare aplicate in Romania nu poate fi considerata ca respecta filosofia sau regulile CAP. Concluzia este valabila si pentru masurile initiate dupa alegerile din 2004. De aceea pare absolut inoportun ca, incepand cu jumatatea anului 2005, sumele acordate de Ministerul Agriculturii drept subventii sa fie derulate prin proaspat infiintata Agentie de plati, dupa cum au declarat oficiali ai ministerului. Ar fi o deturnare a resurselor umane si materiale de la pregatirea aderarii si o risipa a celei mai limitate resurse a acestei perioade, timpul (necesar punerii in functiune a institutiilor care vor derula banii comunitari). Nici una dintre subventii nu este conforma cu regulile CAP, in principal din motive de eligibilitate a beneficiarilor si de control al distribuirii, pe langa faptul ca adevaratele plati directe se fac la sfarsitul anului agricol, si nu inainte sau in timpul acestuia. Despre toate celelalte forme de subventionare se poate spune ca vor trebui inlocuite pana in 2007 cu unele corespunzatoare CAP (in cazul masurilor de piata: subventiile pentru cereale, vite, zahar, in principal) sau eliminate complet (porc, pasare, input-uri, inclusiv pentru motorina si serviciile de irigatii). Din aceasta perspectiva devin evidente inoportunitatea reintroducerii sub-ventionarii motorinei, la care anterioara guvernare renuntase curajos, dar si cresterea sprijinului pentru carnea de porc si pasare livrata pentru procesare (in conditiile in care in UE nu exista subventii pentru aceste produse). Dupa recenta infiintare a Patronatului Producatorilor Agricoli (martie 2005), care ii reuneste pe marii producatori agricoli (deocamdata, 40 de firme care exploateaza 350.000 ha), e de asteptat ca lupta pentru fondurile bugetare dintre micile ferme si marile firme sa devina acuta, pana la integrarea in mecanismele CAP, din 2007, care va impune echilibrul negociat la nivel european intre cele doua tipuri de exploatatii.

Renta viagera
Renta viagera, propusa prin programul de guvernare a fi acordata proprietarilor de peste 60 de ani care isi vand sau arendeaza terenurile detinute este de 100 de euro pe an pentru fiecare hectar vandut si 50 pentru cel arendat. Problema este ca in acest moment nu e clar daca aceasta masura poate fi aplicata si dupa momentul aderarii; in schimb este clar ca nu va putea fi finantata din surse comunitare, deoarece acestea prevad o alta schema, cu scopuri similare, dar cu alt mecanism de implementare. Este vorba de ajutorul pentru pensionarea anticipata, care se aplica nu numai detinatorilor de exploatatii, ci si lucratorilor agricoli care au contribuit la un sistem de asigurare sociala, limita de varsta este mai scazuta (55 de ani), iar durata de acordare a ajutorului este limitata la 15 ani (10 in cazul lucratorilor agricoli), dar nu peste varsta de 75 de ani (respectiv varsta de pensionare in cazul lucratorilor). Asimetria celor doua scheme poate conduce la mentinerea amandurora dupa aderare, daca bugetul national o poate finanta pe cea originala si daca Comisia Europeana accepta, sau aplicarea succesiva, in modalitati diferite insotite de publicitatea necesara pentru ca agricultorii sa aleaga formula care le convine, cea anterioara sau ulterioara aderarii. In legatura cu sprijinul pentru investitii in fermele de semisubzistenta, acesta va fi disponibil dupa aderare, ca masura temporara, sub forma unor granturi pentru cinci ani (de pana la 1.000 Euro/an pe exploatatie), pentru fermierii care prezinta un plan de afaceri prin care se demonstreaza viabilitatea economica viitoare a fermei. Masura corespondenta pe care o pregateste ministerul in prezent este programul ,Fermierul", de instalare a unor tineri calificati in mediul rural. Daca va ajunge sa fie pus in practica, probabil ca problema selectarii acestora va fi cea mai dificila.