Politicienii germani se întorc la popor

Cancelarul german, Angela Merkel, pune ţara la cale împreună cu ministrul de Externe, Guido Westerwelle, şi cu ministrul Economiei, Philipp Roesler (jos)

Lideri de la putere, dar şi cei din opoziţie de la Berlin susţin o consultare populară în vederea cedării de suveranitate către Bruxelles.

Ideea referendumului câştigă tot mai mult teren în dezbaterea politică din Germania. Ministrul german de Finanţe ,Wolfgang Schäuble, şi cel de Externe, Guido Westerwelle, dar şi politicieni din opoziţie au făcut declaraţii în care susţineau dreptul cetăţenilor de a se pronunţa asupra cedării de suveranitate către instituţiile UE.

Schäuble a declarat că ar putea fi schimbată Constituţia, pentru a permite o integrare mai mare „mai devreme, nu mai târziu". Recent, liderul opoziţiei social-democrate, Sigmar Gabriel, a susţinut şi el ideea unui referendum. „Doar prin transparenţă şi participare civică putem depăşi criza încrederii faţă de instituţiile europene", a spus şi Horst Seehofer, liderul CSU, formaţiune  ce face parte din coaliţia lui Merkel.

Riscurile unui referendum

Dacă va fi acceptată, consultarea populară va fi un pas către schimbarea Constituţiei germane, pentru renunţarea la unele puteri executive în favoarea Bruxelles-ului, scrie „New York Times".

Susţinătorii spun că un astfel de referendum ar trimite un semnal puternic privind angajamentul Germaniei faţă de euro. În plus, ar deschide calea pentru măsurile necesare salvării monedei unice europene şi ar potoli spiritele în Germania,
fiindcă sunt destui nemţi care spun că, deşi sunt obligaţi să participe la fondul de împrumut pentru ajutorarea ţărilor cu probleme din zona euro, nu au niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte modul în care sunt cheltuiţi acei bani.

Referendumul presupune şi un risc: dacă nemţii votează contra Europei, atunci vor fi consecinţe negative asupra monedei euro şi a viitorului Uniunii Europene.

La mâna Curţii Constituţionale

Cancelarul Angela Merkel a promovat în mod constant ideea  de „mai multă Europă", ca răspuns la criza monedei euro, ceea ce înseamnă o integrare mai strânsă, dar, de asemenea, o supravegherea mai strictă a politicii fiscale europene.

În prezent, paşii făcuţi în această direcţie  s-au oprit la cea mai înaltă instanţă din Germania, care trebuie să deciză, la 12 septembrie, dacă transferul de suveranitate către Bruxelles încalcă legea fundamentală a ţării. Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii Pactului Fiscal European, negociat îndelung de Merkel cu liderii din zona euro. Cancelarul Angela Merkel, care a revenit din vacanţă luni, nu a făcut nicio declaraţie publică pe tema unui referendum, dar a avertizat că schimbarea trebuie să vină „pas cu pas", nu în salturi.

Sondajele de opinie au arătat în mod constant că o majoritate covârşitoare a germanilor cred că ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus în ceea ce priveşte puterile care ar trebui transferate Bruxelles-ului. Sunt analişti care spun că intenţia liderilor politici de a convoca un referendum pe această temă reflectă faptul că aceştia nu vor să-şi asume responsabilitatea politică pentru o asemenea decizie.

Şi finlandezii sunt supăraţi

Nu numai în Germania sunt tot felul de idei privind viitoarea construcţie europeană, ci şi în Finlanda. Chiar dacă este ultimul membru al zonei euro care să mai beneficieze încă de cea mai bună notă a îndatorării, beneficiind de faimosul triplu A oferit de cele trei mari agenţii de calificare internaţionale, Finlanda începe să arate semne de slăbiciune. Situaţia s-a degradat în al doilea trimestru cu o scădere a produsului intern brut de 1%.

Potrivit lui Jutta Urpilainen, ministrul de Finanţe, ţara ar putea să intre în recesiune dacă încetinirea economică persistă. Afişând finanţe publice foarte sănătoase - deficitul public reprezintă 0,8% din PIB -, Finlanda este totuşi vulnerabilă la şocurile externe. La Helsinki se constată o neîncredere crescută faţă de mecanismele de salvare cerute de partenerii săi din zona euro.

Premierul Jyrki Katainen nu agreează ideea ca ţara sa să cumpere  datoriile suverane de Mecanismul European de Stabilitate (MES). Finlandezii au sentimentul că în timpul crizei bancare din anii 1990  au reuşit singuri să-şi redreseze finanţele publice. Şi astăzi, ei nu au impresia că ţările din Sud fac ceea ce trebuie pentru a depăşi criza, scrie „La Croix". 

Grecia face noi reduceri la pensii şi salarii

Guvernul de la Atena pregăteşte o nouă serie de măsuri de austeritate, înainte de întâlnirile cu liderii europeni ce vor avea loc la sfârşitul săptămânii. Potrivit unor oficiali guvernamentali, măsurile, aflate în prezent în lucru, vor include reduceri ale prestaţiilor din sistemul public de pensii, precum şi noi tăieri salariale şi diponibilizări în sectorul public, scrie „The Wall Street Journal". Noul plan de măsuri de austeritate va fi prezentat, mâine, de premierul Antonis Samaras şefului Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, care vine la Atena.