Permisele de poluare, o piaţă a fraudelor
0
Discuţiile de la Copenhaga au fost perturbate de dezvăluirile Europolului şi de neînţelegerile privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice. Europenii prezenţi la summitul de la Copenhaga au fost puşi într-o poziţie delicată în urma dezvăluirilor referitoare la tranzacţiile ilegale cu emisii de carbon.
Tranzacţiile frauduloase cu permise de emisii de carbon care au avut loc în ultimele 18 luni în Uniunea Europeană au generat pierderi în valoare totală de 5 miliarde euro, potrivit unui raport al Europol dat publicităţii ieri.
Publicarea documentului a picat cât se poate de prost pentru europeni, care tocmai încearcă să-i convingă pe participanţii de la summitul de la Copenhaga cât de eficient este sistemul permiselor de carbon.
Ocolirea TVA
Agenţia europeană estimează că, în unele ţări, până la 90% din rulajul pieţei permiselor pentru emisiile de carbon reprezintă rezultatul unor fraude şi au avertizat că, în curând, acelaşi "model" infracţional ar putea apărea în sectorul gazelor naturale şi în cel al electricităţii.
Permisele de carbon au fost cumpărate din statele unde sunt scutite de taxe şi vândute în alte ţări, unde cumpărătorii sunt obligaţi să plătească taxa pe valoare adăugată. Făptuitorul "dispare" fără a achita contravaloarea TVA către stat. În această schemă bine pusă la punct sunt implicaţi numeroşi intermediari.
Autorităţile europene au detectat pentru prima dată acest tip de fraudă în ultima parte a anului trecut, după ce mai multe bănci de investiţii şi brokeri s-au plâns că au fost nevoiţi să acopere taxele neplătite. În prezent, Europol încearcă să descopere structurile de crimă organizată din spatele fraudelor cu premise de emisii.
Franţa, Olanda şi Marea Britanie şi-au schimbat legislaţia pentru a face imposibil acest tip de infracţiune. Potrivit "The Daily Telegraph", cel puţin în Marea Britanie modificările legislative s-au dovedit ineficiente.
Acest lucru nu a împiedicat Londra să propună miercuri "extinderea pieţelor de carbon" cu scopul de a folosi profiturile pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să lupte împotriva schimbărilor climatice.
O vacă de muls
Scepticii sunt de părere că metoda ar putea fi aplicată şi la "nivel global", posibilitatea ca o ţară să cumpere cotele unui stat reprezentând "o vacă de muls" pentru cei care şi-au îndreptat atenţia asupra afacerilor asociate încălzirii climatice.
Unul dintre "avocaţii încălzirii globale", fostul vicepreşedinte al Statelor Unite, Al Gore, este preşedinte al Generation Investment Management LLP, o companie ce va fi implicată în acordurile internaţionale de taxare a emisiilor de carbon, notează CNN. Unul dintre consultanţii principali ai companiei este David Blood, CEO la Goldman&Sachs înainte de prăbuşirea coloşilor financiari de pe Wall Street.
Eşec sau succes?
Lipsa unui acord la Copenhaga va costa anual economia mondială în jur de 500 de miliarde de dolari, susţine Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE). Dacă summitul nu se va încheia cu un acord clar privind un plan de reducere a emisiilor de CO2, temperatura globului ar putea creşte cu aproximativ 4 grade Celsius, ceea ce ar avea un impact uriaş asupra mediului.
Pe de altă parte, un acord va costa economia mondială mii de miliarde de dolari în următoarele decenii, scrie "The New York Times". Potrivit estimărilor AIE, numai în infrastructura energetică vor trebui investite peste 10 mii de miliarde de euro pentru perioada 2010-2030.
Grupul Project Catalyst, o iniţiativă a Uniunii Europene şi a unui ONG din San Francisco, ClimateWorks, apreciază că circa 100 de miliarde de dolari vor fi necesari până în 2020 pentru finanţarea programelor pentru contracararea efectelor schimbării climatice în ţările în curs de dezvoltare.
Aproximativ jumătate din această sumă ar putea proveni de pe piaţa drepturilor de emisie de dioxid de carbon. În total, până în 2020, această piaţă ar putea atinge circa 2.000 de miliarde de dolari pe an. Între 10 şi 20 de miliarde ar putea proveni din taxele pe combustibil impuse în aviaţie şi transport naval, iar restul din împrumuturi şi granturi oferite de ţările industrializate celor mai sărace.
SUA refuză să dea bani
Aproximativ 10 miliarde de dolari pe an au promis ţările bogate, ca ajutor pentru cele sărace în combaterea schimbărilor climatice, la acest stadiu al negocierilor de la Copenhaga.
Negociatorul-şef al SUA la summitul climatic a insistat însă că Washingtonul nu va da niciun ban Chinei şi altor state emergente pentru ca acestea să-şi finanţeze eforturile de reducere a emisiilor de gaze cub efect de seră. Todd Stern a precizat şi că statele sărace nu vor fi exonerate de răspundere doar pe motivul că folosesc mai puţini combustibili fosili.
Bombă cu ceas
Aciditatea oceanelor, provocată de dioxidul de carbon eliminat în atmosferă în urma activităţilor umane, reprezintă "o bombă cu ceas" ce ameninţă toate formele de viaţă submarină, potrivit unui raport al "Natural England", prezentat ieri la Copenhaga. Potrivit "The Times", pentru a preveni răspândirea acestui fenomen, ONU vrea să restricţioneze pescuitul în ape adânci.
România a fost criticată la Copenhaga
România a fost atenţionată la conferinţa ONU pentru climă de la Copenhaga că este singura ţară din Uniune Europeană care nu a tratat cu seriozitate problema zonelor protejate, informează RRA. Situaţia ţării noastre a fost sintetizată într-un raport, în care a fost criticată atât de Naţiunile Unite, cât şi de organizaţii internaţionale pentru climă.
Concluzia documentului este că în România ariile protejate sunt doar pe hârtie, fără a exista un plan concret pe termen lung în acest sens.
Bucureştiului i s-a reproşat şi că nu acordă un buget serios pentru conservarea ariilor protejate şi că nu există o autoritate naţională de administrare a acestor zone. Raportul de la Copenhaga intervine în contextul în care UE a dat în judecată, în luna septembrie, România, la Curtea Europeană de Justiţie, pentru aceeaşi problemă.
Dacă pierde procesul, ţara noastră ar putea să-şi ia adio de la milioane de euro destinate conservării mediului. În România, ariile naturale protejate reprezintă puţin peste 5% din suprafaţa ţării. Peste jumătate dintre rezervaţii au structuri proprii de administrare.
Astăzi, în cadrul summit-ului de la Copenhaga, Federaţia Agrostar va prezenta lucrarea „Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii din România", ce include şi un studiu elaborat de 13 institute europene de meteorologie şi hidrologie.
Potrivit acestei cercetări, încălzirea climatică globală va avea efecte şi asupra României începând cu 2015. Terenurile agricole din 13 judeţe din sud-vestul, sudul şi sud-estul ţării vor fi afectate, ducând la scăderea producţiei agricole naţionale cu până la 40%.
În plus, sistemul de producţie agricolă din structura capitalului natural este deja afectat în proporţie de peste 40% de eroziuni, perioade frecvente şi lungi de secetă, alunecări de teren, deficit de fosfor şi potasiu.
Se încarcă comentariile...
