Partidele de dreapta spaniole transformă xenofobia în armă electorală

Odată cu apropierea alegerilor din Spania, partidele de dreapta scot de la naftalină discursurile xenofobe şi rasiste îndreptate împotriva imigranţilor.

Problemă sau oportunitate? Respingere sau solidaritate. Excludere sau includere. Discursul politic al partidelor în privinţa fenomenului imigraţiei, care reprezenta 12,2% din populaţie în 2009, este, în general, unul pozitiv. Excepţia o constituie formaţiunile de extremă dreapta, care afişează un discurs xenofob, scrie Publico.

Totuşi, când se apropie alegerile electorale, partidele conservatoare tind să recupereze un discurs cu tente rasiste, care prinde mult mai uşor în situaţii economice adverse, precum cea din prezent. Conform experţilor consultaţi, frica oamenilor de a-şi pierde locul de muncă, condimentată cu mesaje precum "ne fură locurile de muncă" şi "profită de impozitele mele", face ca cetăţenii să fie victime facile ale demagogiei populiste.

Garcia Albiol şi popularii catalani au început deja atacurile asupra românilor

Cu două luni înaintea alegerilor din Catalunya şi jumătate de an până la alegerile locale, ostilitatea faţă de imigranţi renaşte în mitinguri şi acţiuni de precampanie. Liderul PP Badalona, Xavier Garcia Albiol, a făcut iar conexiunea, acum câteva zile, dintre românii din localitate şi nesiguranţă, delincvenţă şi mizerie. Puţin după aceea, preşedinta conservatorilor catalani, Alicia Sanchez-Camacho, i-a arătat problemele de convieţuire din cartierele oraşului eurodeputatei Marie-Therese Sanchez-Schmid, care militează în partidul lui Nicolas Sarkozy. Între propunerile PP pentru alegeri, figurează şi modificarea Legii Străinilor şi înăsprirea controlului la frontiere.

Uzul politic al imigraţiei pentru obţinerea de avantaje electorale nu este nou. De exemplu, în programul electoral al PP-ului din 2008, se propunea crearea unui contract de integrare care a fost puternic contestat, cu un Manifest contra votului xenofob inclus. "Integrarea trebuie accelerată", a declarat liderul democraţilor creştini, Josep Antoni Duran i Lleida, propunere inclusă în programul din 2006 şi care, în final, nu va mai face parte din programul din noiembrie. Uniunea Creştin Democraţilor s-a mai aflat în mijlocul unei polemici după ce primarul din vic (Barcelona) a interzis înregistrarea la Primărie ("empadronamiento") a imigranţilor ilegali. Măsura a fost aplaudată de membrii partidului său, deşi a trebuit să fie anulată la presiunile Guvernului de la Madrid.

Citeşte pe adevarul.es de ce cred specialiştii că recesiunea favorizează discursul xenofob, ce cred tinerii spanioli despre imigraţie şi ce şanse ar avea un partid extremist în Spania