Parteneriat strategic în loc de Tratat de bază

România şi Republica Moldova au bătut, ieri, palma pentru un parteneriat văzut de autorităţile de la Bucureşti ca înlocuitor al Tratatului de bază. Preşedintele român şi cel moldovean au semnat ieri, la Bucureşti, o „declaraţie comună privind parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.“

Preşedintele interimar moldovean, Mihai Ghimpu, a declarat în ajunul vizitei la Bucureşti că urma să fie semnat un „Acord de parteneriat strategic şi integrare europeană", dar că „va fi semnată doar o declaraţie din cauza unor probleme la Chişinău".

Preşedintele Băsescu a calificat documentul semnat ieri ca fiind „expresia modernă a vechilor tratate de bază". Analistul Dan Dungaciu a explicat, pentru „Adevărul", că din punct de vedere al conţinutului „declaraţia" şi "acordul" sunt unul şi acelaşi lucru. El a explicat însă că România vede în parteneriatul strategic un înlocuitor al Tratatului de bază, document cerut cu insistenţă de regimul Voronin.

Limba, între gâlceavă şi ironie

„Nu toţi membrii Alianţei pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova (AIE) sunt de acord cu înlocuirea „Tratatului de Bază" cu „acordul de parteneriat strategic"", a precizat Dungaciu .

Preşedintele român declarase, cu o doză de ironie, că documentul are o problemă din punct de vedere al dezbaterii: „este semnat în două originale, amândouă în limba română".

Băsescu a făcut astfel referire la dezbaterile aprinse de peste Prut referitoare la limba moldovenească ori cea română ca limbă oficială a Republicii Moldova. Analistul Dan Dungaciu a precizat că membri influenţi din AIE speră că va fi semnat totuşi un Tratat de bază moldo-român şi insistă ca în document să nu fie specificată limba, fie ea moldovenească ori română.

Referitor la compatibilitatea cu Legea Fundamentală a Republicii Moldova, Băsescu şi Ghimpu au declarat la unison că pateneriatului strategic nu este în contradicţie cu neutralitatea, stipulată în Constituţia Republicii Moldova.

„Neutralitatea este normă constituţională şi nu poate fi abrogată de semnătura a doi preşedinţi.", a precizat liderul moldovean.

Întrebat ce se va întâmpla cu acordul privind frontierele, preşedintele român a subliniat că acest document nu este încă pregătit pentru semnare. „Poate să tratăm regimul frontierei într-un acord bilateral, dar nu frontiera în sine. Poate, în viitor", a ţinut să nuanţeze Băsescu. Presa de la Chişinău relata la începutul lunii că opoziţia din Republica Moldova insistă asupra denumirii de „tratat privind frontiera de stat".

Vize mai ieftine

România a decis şi să suplimenteze numărul de burse pre- şi universitare acordate moldovenilor de la 2.850 la 5.000. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că autorităţile române vor analiza solicitarea omologului moldovean privind reducerea plafonului de 500 de euro cerut pentru cetăţenii moldoveni pentru primirea vizei de acces pe teritoriul României şi mărirea termenului de valabilitate al vizelor la cinci ani. Pe lângă cele 100 de milioane de euro pentru infrastructură şi şcoli, România va acorda Republicii Moldova un nou ajutor financiar nerambursabil de 450.000 de euro pentru agricultură.

Jurnalist-ambasador la Bucureşti

Chiar în ajunul vizitei la Bucureşti, Mihai Ghimpu a anunţat că Republica Moldova îşi trimite după o pauză de un an din nou ambasador la Bucureşti. Este vorba despre Iurie Reniţă . În vârstă de 52 de ani, Reniţă este de profesie jurnalist. A fost consilier la ambasada Republicii Moldova în SUA, consilier în MAE moldovean şi a activat în OSCE. În prezent, Reniţă este director la compania „American Tobacco".

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) de la Chişinău aşteaptă agrementul părţii române privind numirea acestuia în funcţia de ambasador la Bucureşti. Conducerea comunistă a Republicii Moldova şi-a rechemat ambasadorul imediat după protestele violente din 7 aprilie 2009, în semn de protest faţă de "implicarea României în revoltele postelectorale de la Chişinău".

Dublă cetăţenie pentru aleşi

Chişinăul a primit o veste bună şi de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Instanţa a decis că deputaţii moldoveni care deţin şi cetăţenie română nu pot fi obligaţi să renunţe la aceasta pentru a rămâne în funcţii.