Pactul Ribbentrop-Molotov, ecouri după 70 de ani

Pactul Ribbentrop-Molotov, ecouri după 70 de ani

La 23 august anul acesta se împlinesc şapte decenii de la semnarea documentului care a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial .

La începutul acestei luni, beneficiind de bunăvoinţa părţii  germane, Institutul Polonez de la Berlin împreună cu Societatea Germană pentru Europa de Est şi Academia de Ştiinţe a Germaniei au organizat o conferinţă cu tema „Pactul Hitler- Stalin, războiul şi memoria europeană”.

Participanţii au subliniat necesitatea ca lumea de azi să nu uite faptele care au facilitat semnarea de către Ribbentrop şi Molotov, miniştrii de externe ai dictatorilor de la Berlin şi Moscova, să semneze nefastul document. Prin acest  pact au fost ocupate Polonia şi ţările baltice , iar România a pierdut  Basarabia.

Hitler s-ar fi adresat mai întâi marilor puteri vesteuropene cu propunerea de împărţire a Europei pe sfere de înfluenţă. După semnarea  a acordului de la Munhen din 1938, când Anglia şi Franţa au recunoscut anexarea de către Hitler a regiunii  Sudecţilor din Cehoslovacia , Hitler s-ar fi adresat şi lui Stalin cu o propunere similară care , acceptată de acesta , s-a concretizat prin semnarea odiosului pact.

Prof. Slawomir Debsky, directorul Înstitutului Polonez din Varşovia pentru probleme înternaţionale, care a menţionat aceasta ideie, a subliniat că dovezi există şi în documente de arhivă din Anglia , pe care le-a studiat. El a făcut  şi o legatură, în acest sens , cu o situaţie recentă din zilele noastre.

El s-a referit la războiul ruso-georgian de anul trecut, cănd actuala Federaţie Rusă , deşi nu poate fi comparată cu URSS-ul lui Stalin, ca metodă a procedat similar. Iar U.E.şi întreaga lume contemporană pare să se împace cu ideia că Abhazia şi Osetia de Sud , teritorii aparţinând de drept statului independent Georgia devin sferă de influenţă oficializată a Moscovei.