Negocieri de culise după euroalegeri
0
Parlamentul European ar putea fi, pentru prima dată în istoria sa, condus de un est-european. Deşi campania pentru alegerea noului Parlament European este încă în plină desfăşurare, în spatele uşilor închise se împart deja posturile cele mai influente.
Noua structură a Parlamentului European (PE) după alegerile din 7 iunie va determina desemnarea preşedintele său, funcţie pentru care mare favorit este ex-premierul polonez Jerzy Busek. Ar fi contracarate astfel acuzaţiile ţărilor Noii Europe la adresa Vechii Europe care i-ar trata pe nou-veniţii în UE drept membri de rangul doi.
Alegerea est-europeanului de 68 de ani în fruntea Parlamentului European ar constitui „un semnal politic puternic“, în acest sens, consideră şi creştin-democratul Elmar Brok. În plus, se ştie deja că va fi păstrată regula convenită în 2004 între cele două mari forţe politice din PE – socialişti (PES) şi populari (PPE-ED) – respectiv împărţirea mandatului de cinci ani al preşedintelui şi alternanţa la putere pentru doi ani şi jumătate fiecare.
Un candidat dintr-o ţară membră nouă, conciliant cum este Buzek, ar fi binevenit pentru lobbyul german între două mandate germane în această funcţie, adică după preşedintele în exerciţiu Poettering şi înaintea socialistului Martin Schulz.
Troc între PES şi PPE
Alternanţa este „monedă de schimb” între PES şi PPE-ED la nominalizarea reprezentanţilor grupurilor în celelalte funcţii din legislativ. De altfel, această repartiţie a funcţiilor este strâns legată de apartenenţa la un grup politic şi de naţionalitatea celui în cauză.
Cum o ţară nu poate deţine şi preşedinţia PE, şi preşedinţia mai multor comisii ale legislativului, este clar că Germania sau Marea Britanie, de exemplu, pot revendica anumite poziţii, prima pierzând două comisii importante în 2007 din cauza nominalizării neamţului Poettering la cârma PE.
A doua bătălie politică, la fel de pasionantă, se dă pentru preşedinţia Comisiei Europene. Cum estimările arată că socialiştii europeni au şansa să redevină grupul majoritar în PE, ei vor putea nominaliza preşedintele CE, dar şi o mare parte din comisari. Pentru moment PES evită să anunţe contracandidatul actualului lider al CE, popularul Jose Manuel Barroso, care îşi doreşte foarte mult un al doilea mandat şi a obţinut deja sprijinul unor capitale europene.
Cercuri exclusiviste şi misogine
Marele favorit este, însă, preşedintele PES, suedezul Paul Rasmundssen. Această formulă nu pare să lase loc pentru femei, situaţie care a stârnit deja nemulţumirea doamnelor comisar. Suedeza Margot Walstrom a criticat recent practicile colegilor ei, denunţând „cercurile exclusiviste“ din CE, formate din politicieni vârstnici, care decid între ei cine poate ocupa un post de înalt funcţionar şi cine nu, precum şi viitoarele nominalizări în funcţii importante, de la care sunt mereu excluse femeile.
Merkel, favorită pentru preşedinţia UE
Situaţia s-ar putea remedia dacă va fi ratificat Tratatul de la Lisabona şi va apare funcţia de preşedinte al Uniunii Europene. Recent, în fruntea listei de favoriţi a apărut cancelarul german Angela Merkel, un lider greu de contestat.
Pe de altă parte, apariţia acestei funcţii nemulţumeşte unele persoane cu greutate în UE, care se tem că „preşedintele“ sau „preşedinta“ Europei va căpăta mai multă influenţă decât alţi lideri.
România: Transporturi sau Agricultură?
România încearcă şi ea să identifice domeniul ce ar urma să-i fie atribuit. Surse europene de la Bruxelles spun că, la ultima vizită a preşedintelui Traian Băsescu în capitala Belgiei acesta i-ar fi solicitat lui Durao Barroso mandatul Transporturilor. Şeful Comisiei Europene ar fi oferit, însă, Agricultura.
Sursele citate consideră că România ar trebui să evite acest ultim post, deoarece actuala Politică Agricolă Comună va suferi modificări, iar viitorul comisar va fi nevoit să ia decizii care îl vor pune într-o poziţie „delicată“.
El va trebui să propună spre adoptare acte normative care îi vor afecta imaginea şi popularitatea în ţară, iar dacă nu ia asemenea decizii sau va întârzia adoptarea lor riscă critici din partea şefului Executivului european, ce pot merge până la solicitarea demisiei. Actualmente, România are un comisar pentru multilingvism, în persoana lui Leonard Orban.
Se încarcă comentariile...
