NATO ar putea trimite forţe în Arctica

Încălzirea globală ar putea declanşa un conflict între principalele puteri mondiale pentru teritoriu şi resurse în Arctica, pe măsură ce gheaţa se topeşte, a avertizat şeful NATO, Jaap de

Încălzirea globală ar putea declanşa un conflict între principalele puteri mondiale pentru teritoriu şi resurse în Arctica, pe măsură ce gheaţa se topeşte, a avertizat şeful NATO, Jaap de Hoop Scheffer. Secretarul general al organizaţiei a declarat că NATO va avea nevoie de prezenţă militară în regiune pentru a aplana conflictele. „Schimbarea climaterică nu este o idee la modă, este deja o realitate ce aduce noi provocări, inclusiv pentru NATO“, crede Scheffer.

Cinci state îşi dispută teritoriul

Dintre cele cinci state riverane Oceanului Arctic (SUA, Canada, Danemarca, Norvegia, Rusia), patru sunt membre ale NATO şi toate revendică jurisdicţia asupra acestui teritoriu. Canada a anunţat, prin vocea ministrului său de Externe, că este pregătită să colaboreze cu NATO şi Rusia în zona Oceanului Arctic.

Regiunea arctică dispune de rezerve neexploatate de 100 miliarde barili de petrol, suficiente pentru consumul întregii omeniri timp de trei ani, potrivit unui geolog american care lucrează pentru Guvernul SUA. Rusia consideră că are dreptul la 18% din platoul continental al Arcticii, cu o suprafaţă echivalentă cu 20.000 de km pătraţi.

Pentru strategii Kremlinului, legalizarea graniţei externe a platoului său continental în Arctica este vitală pe termen mediu şi scurt. În momentul de faţă, aproximativ 20% din PIB-ul Rusiei şi 22% din exportul său de pe piaţa energetică provin din Arctica.

Oficialii ruşi susţin că în platoul continental al Rusiei din Arctica s-ar afla 25% din rezervele mondiale de hidrocarburi. Spre deosebire de Antarctica, care este protejată de Tratatul pentru Antarctica din 1959, semnat de cele 12 state cu baze ştiinţifice la Polul Sud, prin care sunt interzise pretenţii teritoriale asupra continentului, precum şi desfăşurarea de activităţi comerciale de exploatare a resurselor naturale în scopul protejării mediului, Arctica nu beneficiază în momentul de faţă de un statut internaţional similar, practic putând fi revendicată şi exploatată oricând, de oricine, mai ales de statele riverane.