Aderarea Bosniei la NATO şi la Uniunea Europeană, discutate la nivel înalt

Liderii sârbi, musulmani şi croaţi bosniaci discută vineri la Sarajevo cu oficiali europeni şi americani despre apropierea ţării de Uniunea Europeană şi organizaţia Atlanticului de Nord.

• 60% din sârbi erau în septembrie în favoarea aderării la UE, potrivit unui sondaj publicat miercuri de cotidianul Politika

Reuniunea va fi prezidată de ministrul suedez de externe, Carl Bildt, a cărui ţară asigură preşedinţia Uniunii Europene, şi de subsecretarul de stat american Jim Steinberg.

Conţinutul propunerii comune nu a fost făcut încă public dar orice înţelegere va presupune ca musulmanii bosniaci, sârbii creştin-ortodocşi şi croaţii romano-catolici să ajungă la un compromis, pentru ca ţara să progreseze.

Liderii bosniaci vor apropierea ţării de UE şi NATO. Blocajul intervine atunci când este vorba de revizuirea Constituţiei. După războiul intercomunitar din 1992-1995, Bosnia este formată din două entităţi: una care administrează afacerile minorităţii sârbe, Republica Srpska, şi cealaltă, Federaţia croato-musulmană, care sunt unite de instituţii centrale fragile.

Guvernele celor 27 de state membre ale UE şi Washingtonul cred că Bosnia "riscă să rămână în urma restului regiunii". Albania şi Croaţia, vecine cu Bosnia, au fost primite în NATO la începutul acestui an, în timp ce Macedonia şi Muntenegru se află în diferite stadii ale procesului de aderare.

Dacă musulmanii şi croaţii susţin obiectivul comunităţii internaţionale de a scădea atribuţiile entităţilor în favoarea consolidării statului centrului, sârbii resping orice schimbare, interpretând-o ca fiind orientată împotriva intereselor lor vitale.