Muntenegru trage Serbia spre NATO

Belgradul trebuie să aleagă între izolare şi apropierea de Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. După ce Muntenegru va adera la NATO, Serbia va fi înconjurată, cu excepţia Bosniei-Herţegovina, de ţări membre ale Alianţei sau ale UE.

Statul care în 1999 era bombardat de NATO ar putea fi curând „împins" să devină parte a Alianţei. Miniştrii de Externe ai statelor membre NATO au decis, în cadrul reuniunii din 4 decembrie, de la Bruxelles, să acorde Muntenegrului MAP-ul (Membership Action Plan), ultima etapă înainte de aderare, iar Bosnia-Herţegovina a primit „un MAP condiţionat", după cum s-a exprimat în termeni diplomatici ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner.

„Dacă luăm în considerare istoria agitată a Balcanilor, nu cred că proiectul nostru de integrare europeană va fi îndeplinit atâta vreme cât nu vom vedea toate ţările din Balcanii de Vest integrate în UE şi în NATO", declarase cu puţin timp înainte de această reuniune secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, în cursul unei vizitate efectuate în cele două ţări.

În acest context, Serbia are de ales între a fi încercuită şi izolată sau a se alătura instituţiilor euro-atlantice, se arată într-o analiză a Stratfor.

„Bătălia" pentru port

Potrivit analizei Stratfor, portul Bar reprezintă "cheia" interesului NATO pentru Muntenegru, o ţară cu 700.000 de locuitori şi cu numai 2.500 de militari, cunoscută mai degrabă pentru potenţialul turistic. De acest port este interesată şi Serbia.

După ce Muntenegru a decis să se desprindă de Serbia, în 2006, în urma unui referendum, sârbii nu mai au ieşire la Marea Adriatică. La sfârşitul lunii octombrie, ministrul Infrastructurii, Milutin Mrkonjici, îndemna companiile sârbe să participe la licitaţia privind privatizarea a 54% din acţiunile companiei de stat care administrează portul.

Discurs pentru naţionalişti

Un indiciu al direcţiei în care se va îndrepta Serbia poate fi declaraţia din 3 decembrie a Şefului Statului Major, generalul Miloje Miletici. Acesta a declarat că armata sârbă ar putea deveni complet profesionistă până în 2011, iar ofiţerii săi vor fi pregătiţi conform standardelor NATO.

De altfel în ultimii ani, militarii sârbi au stabilit relaţii apropiate cu colegii occidentali, în special cu cei americani, apropiere concretizată în pregătiri comune. Asta în pofida poziţiei oficiale privind neutralitatea ţării. Conform Stratfor, preşedintele Boris Tadici ar fi nevoit să adopte acest discurs pentru a nu-i supăra prea tare pe naţionalişti care nu au uitat încă de atacurile aeriene ale NATO asupra Serbiei, în 1999.

Teme pentru Belgrad

Pentru a adera atât la UE, cât şi la NATO, Serbia trebuie să facă progrese şi în ceea ce priveşte cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional. La începutul lunii, procurorul TPI, Srge Brammertz, declara că Belgradul înregistrează progrese în acest sens, dar trebuie să-i caute în continuare pe Ratko Mladici şi pe Goran Hadzici.