Moscova a tăiat gazul Ucrainei

Decizia a provocat îngrijorare în ţările UE, dependente energetic de Rusia. Ucraina a căzut din nou victimă în „războiul gazelor“, declanşat de Rusia. O delegaţie de la Kiev era aşteptată ieri, pentru consultări, în mai multe capitale europene.

Moscova a oprit, joi, livrările de gaz către Ucraina, după ce negocierile între companiile de profil dintre cele două ţări au eşuat.

Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko s-a declarat, totuşi, optimist, considerând că s-ar putea ajunge la un compromis mulţumitor «înainte de 7 ianuarie».

Motivele discordiei sunt noul preţ al gazelor fixat de Rusia pentru 2009, dar şi datoria încă nerambursată a Ucrainei pentru gazele livrate anul trecut.

Rusia a propus, miercuri, Ucrainei un preţ de 250 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, cu condiţia ca această ţară să nu crească tariful de tranzit (în prezent 1,7 dolari pentru 1.000 m3, pe o distanţă de 100 km).

Oferta a fost, însă, respinsă de Kiev. Naftogaz, societatea energetică ucraineană, a propus, la rândul ei, un preţ de 235 de dolari pentru mia de metri ­cubi de gaz, în schimbul unei creşteri nesemnificative a tarifului de tranzit, cu doar 10 cenţi.

Gazprom cere Kievului 418 dolari pe 1000 m 3

Preşedintele Gazprom, Alexeï Miller, s-a arătat, însă, intratabil. Din moment ce a respins oferta «preferenţială» a Rusiei,  Kievul va trebui să plătească, în acest an, acelaşi preţ pe care îl plătesc şi ţările europene, adică «418 dolari pentru 1.000 m3», a declarat Miller.

În plus, nerambursarea datoriei de două miliarde de dolari pe care Kievul o are faţă de Gazprom a reprezentat un motiv în plus pentru sistarea livrărilor de gaze către Ucraina, intervenită fix la 1 ianuarie.

Deşi Rusia prezintă această dispută drept una strict comercială, încărcătura politică e vizibilă pentru analişti. Relaţiile Moscovei cu Kievul s-au deteriorat vizibil după «revoluţia portocalie» din 2004 şi venirea la putere a preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko.

Atât Naftogaz, cât şi Gazprom au dat asigurări că neînţelegerile bilaterale nu vor afecta obligaţiile pe care cele două societăţi le au faţă de ţările UE, a căror aprovizionare va decurge fără probleme.

Europa, îngrijorată

Cu toate acestea, cancelariile europene urmăresc îngrijorate evoluţiile conflictului. În ianuarie 2006, când între Ucraina şi Rusia a izbucnit un conflict similar, livrările de gaz către Europa de Vest au fost afectate. Moscova a acuzat atunci Kievul că fură gaz din conductele de tranzit către UE.

Sesiune extraordinară a Parlamentului European?

Cehia, ţara care deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene, a precizat, ieri, că disputa pe marginea gazelor dintre Rusia şi Ucraina este o problemă bilaterală şi că nu va interveni în acest caz atâta timp cât furnizarea de gaze către ţările UE nu va fi afectată.

Tot ieri, Rusia a propus convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului European, consacrată crizei şi problemei aprovizionării cu gaze.  Până azi, nicio ţară europeană clientă a Rusiei nu s-a plâns de vreo scădere a debitului în aprovizionare.

UE - rezerve pentru câteva zile

Compania Naftogaz dispune de 17 miliarde de metri cubi de gaz stocaţi în subteran. O cantitate suficientă pentru a rezista în această iarnă. În schimb, Europa nu dispune de suficiente rezerve. În UE, stocurile ajung doar pentru câteva zile, susţin analiştii.

România, rezerve pentru 60 de zile

România nu va fi afectată de sistarea livrărilor de gaze din import, în cazul în care criza nu va dura mai mult de 60 de zile.

Sistemul de gaze naţional este interconectat doar cu cel al Ucrainei, în două puncte, respectiv Tekovo-Medieşu Aurit, cu o capacitate zilnică de 11 milioane metri cubi, şi Orlovka-Isaccea, cu o capacitate de 24 milioane metri cubi pe zi.

România consumă anual circa 18 miliarde metri cubi de gaze, care provin în proporţie de 65% din producţia internă, asigurată de Romgaz şi Petrom, iar diferenţa din importuri din Rusia.

Pentru luna ianuarie, producţia internă va acoperi cererea în proporţie de peste 78%, diferenţa provenind din import. În situaţie de criză, se majorează extracţia de gaze din depozite şi se sistează alimentarea marilor consumatori industriali.

Cei mai mari consumatori sunt combinatele de îngrăşăminte chimice, care nu mai produc din luna decembrie a anului trecut, astfel încât în perioada imediat următoare nu trebuie satisfăcut decât consumul populaţiei. Stocul total de gaze naturale înmagazinat în 2008 este de 4,145 mld. mc. (Laurenţiu Gheorghe)