Adevarul.ro

Peste un milion de evrei ucişi în timpul Holocaustului au fost îngropaţi în "morminte comune" pe care nimeni nu le mai îngrijeşte astăzi, la 65 de ani de la eliberarea din Auschwitz. Organizaţiile înfiinţate încearcă să le ofere acum o înmormântare cuvenită victimelor naziştilor, scrie Washington Post.

Liderii mondiali, supravieţuitori ai Holocaustului şi veterani din cel de-al Doilea Război Mondial s-au adunat la Auschwitz, miercuri, pentru a marca aniversarea a 65-a de ani de la eliberarea din lagărul de concentrare nazist. Polonia are responsabilitatea păstrării acestui loc tragic, care a devenit un sinonim virtual pentru Holocaust.

Camerele de gazare şi crematoriile sale, platforme de cale ferată şi şiruri interminabile de barăci de lemn sunt dovezi ale crimei sistematice şi mecanizate pe care naziştii au făcut-o asupra evreilor europeni. Cenuşa a peste un milion de victime zace în acest sol.

Dar situaţia a fost diferită pentru peste un milion de victime în Europa de Est şi Uniunea Sovietică. În nenumărate oraşe şi sate, evreii au fost adunaţi de către nazişti şi de colaboratorii lor locali şi împuşcaţi unul câte unul. Mulţi dintre ei au fost obligaţi şă-şi sape mormintele proprii - uneori la marginea oraşului, printr-un cimitir evreiesc sau într-o pădure din apropiere.

Patrick Desbois, un cleric francez, care a condus echipele de cercetare pentru aceste morminte, a descris asasinatele în masă drept un Holocaust "de gloanţe." Martori oculari mai bătrâni, care nu voiau să-şi împărtăşească secretele lor cu cercetătorii evrei, au fost dispuşi să povestească în detalii chinuitoare ceea ce au văzut atunci.

Pe parcursul ultimilor câţiva ani, echipele cercetătorului Desbois "au căutat şi au identificat sute de morminte în masă în Ucraina şi în alte părţi din fosta Uniune Sovietică. Cele mai multe sunt nemarcate, neîngrijite şi neglijate. Acestea au fost devastate de natură sau mai rău, de către hoţi care cred că vor găsi ceva de valoare dacă dezgroapă rămăşiţele umane ale evreilor. "

Întregi comunităţi evreieşti au fost distruse în Holocaust. Niciun evreu nu rămâne astăzi să aibă grijă de cimitirele imense, iar gropile comune nici nu mai intră în discuţie. Guvernele locale, deja suprasolicitate, au un interes scăzut pentru asumarea responsabilităţii.

Rudele victimelor aflate acum în SUA sau Israel pot contribui cu bani pentru a ridica un monument sau un simbol memorial. Dar mai degrabă decât să atragă rudele îndoliate, un astfel de gest atrage hoţi de morminte.

Guvernele se implică în identificarea mormintelor evreilor

Guvernul german pare a fi gata să joace un rol principal în rezolvarea acestei probleme. Cu zece ani în urmă, mai mulţi membri ai German Bundestag  au cercetat soarta locuitorilor evrei din districtele lor. Această investigaţie a condus legislatorii către Letonia, unde victimele erau deportate pentru a presta muncă forţată şi ajungeau la periferia capitalei Riga, iar aici evreii erau îngropaţi în pădurea Bikernieki cu alte victime ale naziştilor.

Parlamentarii au apelat la Comisia germană a Mormintelor de Război,  o agenţie susţinută de fonduri private şi publice şi care are ca scop identificarea şi grija faţă de mormintele soldaţilor germani din străinătate. Ei au susţinut cu succes că evreii germani aruncaţi într-o groapă comună, au fost de asemenea "victime germane de război" şi meritau aceeaşi atenţie. Masa de morminte din padurea Bikernieki a fost sigilată şi protejată, iar un monument a fost înălţat.

Pe 20 ianuarie, preşedintele Comisiei germane de morminte de război, s-a alăturat liderilor evrei şi diplomaţilor străini, în Berlin, pentru a apela în mod similar, pentru protejarea şi amintirea a sute de morminte de masă identificate până acum.

În ultimii 15 ani, de când preşedintele Poloniei, Lech Walesa, a prezidat prima ceremonie internaţională, cu ocazia aniversării de eliberare din Auschwitz, multe ţări şi-au asumat responsabilitatea pentru păstrarea amintirii erei Holocaustului şi a altor aspecte legate de aceasta.

Germania, Franţa şi Austria au furnizat despăgubirea victimelor Holocaustului şi a moştenitorilor acestora. Letonia, Lituania, România şi alte ţări est-europene au stabilit propriile programe de educaţie şi evenimente comemorative.

65 de ani mai târziu, aceste organizaţii încearcă să le oferă o înmormântare propriu-zisă evreilor exterminaţi.