Dilema Lupu ţine Moldova pe loc

Dilema Lupu ţine Moldova pe loc

Partidul Comunist din Republica Moldova îşi menţine cele 48 de mandate, conform cifrelor oficiale finale, oferite ieri de Comisia electorală Centrală de la Chişinău. Cele 44,7 la sută din voturi nu le sunt însă îndeajuns comuniştilor nici pentru a desemna preşedintele şi nici guvernul.

Opoziţia prooccidentală îşi menţine de asemenea procentele, cel mai bine plasat fiind Partidul Liberal-Democrat (16,6%), ce obţine 18 mandate, urmat de Partidul Liberal (12,5%), ce câştigă 15 mandate şi de Moldova Noastră, al cărui scor de 7,3 procente îi aduce şapte mandate.

Principala dilemă post-electorală rămâne decizia pe care o va lua Marian Lupu, fostul coleg al preşedintelui Voronin, a cărui formaţiune politică, Partidul Democrat, a obţinut 12,5 procente, adică 13 mandate. Marian Lupu a declarat ieri că va începe negocierile cu opoziţia, pentru formarea guvernului şi pentru nominalizarea preşedintelui.

Negocierile vor intra însă într-un impas major, deoarece pentru nominalizarea preşedintelui este nevoie şi de voturile unei părţi însemnate a parlamentarilor comunişti. Marian Lupu declara ieri într-un interviu acordat NewsIn că a venit timpul „să ne debarasăm de fobiile antiruseşti şi antiromâneşti“.

Antieuropean

Deşi susţine că acum este un „democrat“, Marian Lupu declara ieri că partidul său trebuie să acorde prioritate relaţiei cu comuniştii. Mai mult, Lupu şi-a exprimat dorinţa ca ţara sa să rămână în Comunitatea Statelor Independente.

Lupu evită să vorbească despre integrarea euro-atlantică, în conferinţele de presă de la Chişinău, în schimb susţine cu fiecare ocazie că Moldova trebuie să-şi păstreze „parteneriatele strategice cu vecinii din est“. Pentru presa română declară în schimb că Moldova trebuie să-şi urmeze cursul euro-atlantic firesc.

Susţinut de Moscova

Marian Lupu este văzut drept o opţiune serioasă pentru postul de preşedinte al Republicii Moldova, el fiind în acest moment preferatul Moscovei pentru acest post. În ultimă instanţă, atât comuniştii, cât şi opoziţia democrată l-ar putea accepta, ca pe o soluţie de compromis.