VIDEO Misiune dificilă pentru noii lideri ai UE

Analiştii se întreabă dacă deţinătorii celor mai importante funcţii în cadrul UE vor reuşi să se impună în faţa puternicilor lideri europeni şi mondiali.Trioul Van Rompuy, Ashton şi Barroso vor avea sarcina de a face mai bine auzită vocea Europei.

În urma consensului de joi seara, de la Bruxelles, a celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii Europene, Herman Van Rompuy este noul preşedinte al Consiliului European, iar Catherine Ashton va ocupa funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă.

Anunţul a fost făcut târziu în noapte, la Bruxelles, de către preşedinţia suedeză a UE, prin vocea premierului Fredrik Reinfeldt, şi a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la sfârşitul summitului UE.

Cele două funcţii au fost instituite prin Tratatul de la Lisabona, care urmează să intre în vigoare la 1 decembrie. Herman Van Rompuy, 62 de ani, creştin-democrat flamand, este în prezent prim-ministru al Belgiei, reuşind să aducă un echilibru în politica internă a ţării sale, zguduită de neînţelegeri între forţele politice, care au generat o criză gravă de circa 18 luni.

Abilităţile sale de bun negociator şi mediator par să fi fost principalele argumente care au stat la baza deciziei Germaniei şi Franţei de a-l susţine în faţa celor 27 de lideri, care ulterior l-au nominalizat de comun acord în această funcţie. Mandatul său va fi de doi ani şi jumătate.

Cât priveşte nominalizarea baronesei Catherine Ashton, 53 de ani, laburistă, în prezent comisar pentru Comerţ, ea a fost posibilă doar după ce Londra a renunţat să îl mai susţină pe fostul premier Tony Blair pentru postul de preşedinte al UE, dar şi ca urmare a presiunilor ca o femeie să facă parte din trio-ul de conducere a Uniunii. Ea va fi totodată şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

O a treia nominalizare îl vizează pe Pierre De Boissieu (Franţa), care devine din secretar adjunct, secretar general al Consiliului.

Priorităţile noilor aleşi

„Europa este o uniune de valori şi are responsabilitatea de a juca un rol important în lume", a declarat primul preşedinte al Uniunii, în conferinţa de presă de la finalul summitului extraordinar al UE. El a dat asigurări că va rămâne „discret" în privinţa expunerii în media şi că-şi va exercita cât mai bine rolul de a facilita compromisul între statele membre ale UE.

Van Rompuy s-a declarat favorabil faţă de ideea unei „Uniuni Europene care să continue să se extindă pentru a include alte ţări" în anii următori, „cu condiţia ca ele să îndeplinească criteriile cerute".

Aceasta este o manieră de a le răspunde celor care îl acuză că ar fi un opozant al intrării Turciei în Uniune, scrie presa europeană. „Dialogul, unitatea şi acţiunea" sunt principalele direcţii ale noului preşedinte al UE. „Toată viaţa mea politică este un semn de respect pentru adversari şi colegi, şi trebuie să ştiţi că voi continua la fel", a subliniat Van Rompuy.

Catherine Ashton pare să fi fost desemnată în postul de ministru de Externe al UE mai ales ca urmare a unor circumstanţe aparte: funcţia trebuia să revină unui reprezentant al socialiştilor europeni, după ce preşedinţia Consiliului European a ajuns la un lider de centru-dreapta. În plus, este satisfăcută şi cererea ca o femeie să deţină una din funcţiile de top în UE.

În fine, Ashton este britanică, ceea ce îi va permite premierului Gordon Brown să revină la Londra cu sentimentul că a obţinut o mare victorie pentru ţara sa. La criticile că ar fi o novice în ale diplomaţiei, Ashton a răspuns: „Am fost întotdeauna o negociatoare".

În timpul mandatului său de comisar pentru Comerţ, Uniunea Europeană a încheiat cu Seulul cel mai important acord comercial negociat vreodată cu o ţară, şi este pe cale să se ajungă la un acord asupra dosarului importurilor de banane din America Latină. „Judecaţi-mă după ceea ce voi face", a declarat Ashton.

Presa europeană, nemiloasă cu nou-numiţii

Presa europeană a criticat numirea premierului belgian Herman Van Rompuy la preşedinţia Uniunii Europene şi a britanicei Catherine Ashton în funcţia de Înalt Reprezentant pentru politică externă, decise de liderii europeni.

Sub titlul „Un om discret la conducerea Europei", cotidianul „Le Parisien" se întreabă dacă „Van Rompuy şi Ashton vor avea suficientă greutate pentru a aduce la viaţă cele două posturi noi, create prin Tratatul de la Lisabona.

„Libération" îl califică pe Van Rompuy drept un „preşedinte de decor". „Va fi mai degrabă un organizator, un negociator în cadrul Consiliului sau un lider care să vorbească de la egal la egal cu Barack Obama şi cu Hu Jintao? Nimic nu este bătut în cuie: primul care va ocupa funcţia îi va da o turnură decisivă", notează şi „Le Figaro".

Ziarul spaniol „El Mundo" scrie că „doi necunoscuţi pe scena europeană şi mai mult, pe scena internaţională, fără experienţă în politica externă şi novici în UE, îşi vor asuma reprezentarea Celor 27 în lume". Presa germană îi descrie pe Herman Van Rompuy şi pe Catherine Ashton drept incapabili să reprezinte o voce europeană puternică.

Acelaşi ton îl adoptă şi presa britanică. „Financial Times" semnalează că „aceste numiri aruncă o umbră de îndoială asupra capacităţii de a rivaliza cu Washingtonul şi Parisul". „The Guardian" notează că această alegere a distrus „toate speranţele Europei de a forţa lumea să îi dea din nou atenţie". ;

Bucurie şi îngrijorare în Belgia

Premierul belgian va înlocui biroul din Rue de la Loi 16 (sediul Guvernului federal belgian) cu cel de la numărul 175, unde se află clădirea Justus Lipsius, sediul Consiliului UE. Deşi majoritatea liderilor partidelor belgiene (fie ele creştin-democrate, socialiste sau liberale, atât flamande, cât şi francofone) au salutat desemnarea lui Van Rompuy în importanta funcţie europeană, este de aşteptat ca succesorul său la conducerea Guvernului belgian să fie decis după deliberări complicate la nivel politic.

Dar dacă sentimentul de mândrie naţională prevalează, există şi o oarecare îngrijorare la ideea de a pierde un politician atât de abil în detensionarea situaţiei dintre francofoni şi flamanzi, în condiţiile în care Belgia traversează o criză instituţională. Van Rompuy părăseşte postul de premier cu o săptămână înainte de lansarea unor negocieri foarte delicate privind statutul minorităţii francofone din suburbia Bruxelles-ului, oraş situat în Flandra.

Cel mai probabil, postul său îi va reveni lui Yves Leterme ( Partidul Creştin-Democrat Flamand, din care face parte şi Van Rompuy), actual ministru de Externe şi fost prim-ministru în perioada martie - decembrie 2008.

Negocierile continuă

Nominalizarea celor doi nu încheie negocierile între cei 27, ci deschide „bătălia" pentru împărţirea portofoliilor de comisari europeni. Barroso a ţinut să atragă atenţia asupra importanţei „echilibrului politic" între principalele trei mari familii politice europene.