Manifestaţiile de tip anarhist, o tradiţie în Grecia - VIDEO

În seara zilei de 6 decembrie 2008, la puţin timp după ora 9.00, doi agenţi care patrulau, într-o maşină a poliţiei, printr-un cartier din centrul Atenei cunoscut ca fief al mişcărilor anarhiste de stânga, au avut un schimb de replici cu un mic grup de tineri turbulenţi.

Comanda primită prin staţie de poliţişti a fost clară: cei doi trebuiau să părăsească locul incidentului şi să nu continue confruntarea cu adolescenţii. În loc să respecte ordinele însă, agenţii au parcat maşina şi s-au întors pe jos să se răfuiască un pic cu grupul de tineri.

De aici, faptele sunt neclare. Tinerii susţin că poliţiştii i-au agresat verbal. Poliţiştii spun că au fost atacaţi, motiv pentru care au tras trei focuri de armă. Ce e cert e că unul dintre gloanţele trase l-a ucis pe Alexandros Grigoropoulos, un adolescent în vârstă de 15 ani, care se afla în grupul de turbulenţi.

Zeci de mii de greci au protestat

Decesul tânărului a declanşat proteste de proporţii, care s-au desfăşurat timp de câteva săptămâni. Pentru zecile de mii se greci care au ieşit în stradă, era clar cui îi aparţinea vina pentru întregul incident. În plus, poliţiştii încălcaseră un ordin explicit. Un gest tipic pentru o breaslă considerată de populaţie drept coruptă şi ineficientă.

La scurt timp după incident, demonstranţi furioşi au ocupat străzile din zona cartierului Exarhia, unde s-au tras focurile de arma, pentru a protesta faţă de uciderea lui Grigoropoulos.

Protestele au degenerat în confruntări violente cu poliţia, care au continuat mult după miezul nopţii. În dimineaţa zilei următoare, 24 de poliţişti fuseseră răniţi, ca urmare a luptelor de stradă. De asemenea, protestatarii vandalizaseră 31 de magazine, 24 de maşini şi 9 bănci.

Proteste similare avuseseră loc şi în alte oraşe din Grecia, printre care Salonic, Ioannina şi Patras.

Pagube tot mai mari

În zilele următoare, luptele dintre demonstranţi şi forţele de ordine s-au înmulţit, iar pagubele materiale au devenit tot mai mari. Sute de maşini au fost vandalizate, iar confruntările s-au soldat cu zeci de răniţi. În data de 8 decembrie, mai multe campusuri universitare din Grecia au fost ocupate de protestatari, cărora li s-au alăturat, prin demonstraţii de stradă organizate în aceeaşi zi, şi organizaţii ale partidului comunist grec.

Mişcările de protest căpătau, astfel, o tot mai mare încărcătură politcă. Asocierea lor cu stânga politică pare însă paradoxală, deoarece Alexandros Grigoropoulos , tânărul de la uciderea căruia a pornit totul, provenea dintr-o familie înstărită. Crescuse într-o suburbie selectă din nordul Atenei şi urma o şcoală privată. Tatăl lui era managerul unei bănci, iar mama lui, bijutieră. În plus, făcea parte dintr-un grup de tineri atenieni provenind din familii înstărite care obişnuiau să se răfuiască cu poliţia, din amuzament.

George Dimitrou, în vârstă de 22 de ani, membru al unei organizaţii studenţeşti, a declarat, potrivit cotidianului "New York Times", că moartea adolescentului reprezintă o ocazie pentru a protesta faţă de alte defecte ale societăţii. “Generaţia noastră are în faţă un viitor mai dur decât cel cu care s-au confruntat părinţii noştri. Nu s-a mai auzit de aşa ceva, pentru că, de obicei, lucrurile merg spre mai bine,” a spus Dimitrou, în timp ce participa la proteste care aveau loc lângă Universitatea din Atena.

Protestele au luat o amploare cu atât mai mare cu cât autorităţile nu au intervenit în forţă, deoarece se temeau să nu provoace alte decese neintenţionate. Întrebat de ce forţele de ordine nu au reuşit să stopeze protestele, purtătorul de cuvând al poliţiei elene, Panagiotis Stathis, a declarat că “împotriva violenţei nu se poate lupta tot cu violenţă”.

De multe ori, poliţiştii atenieni priveau, aliniaţi în spatele scuturilor, mulţimile de protestatari, fără a face nimic. Guvernul ordonase ca forţele de ordine să nu folosească forţa, pentru a evita escaladarea violenţelor.

Această strategie a stârnit nemulţumirea proprietarilor de magazine, care se plângeau că, după ce Atena a fost reconstruită pentru Jocurile Olimpice din 2004, capitala elenă era acum lăsată pradă găştilor care vandalizau tot ce le ieşea în cale.

Studenţii care s-au opus dictaturii

Mulţi pun escaladarea violenţelor pe seama reacţiei slabe pe care a avut-o guvernul, după prima noapte de proteste.

"În prima noapte, guvernul nu a avut niciun răspuns", a povestit angajatul unei librării din cartierul Exarhia, citat de International Herald Tribune. "Asta le-a dat avânt, de aceea s-au răspândit protestele."

Bărbatul a mărturisit că nu se bazează pe poliţie, în cazul în care librăria la care lucrează va fi atacată de protestatari. “Dacă suni la poliţie, îţi spun că nu vin în Exarhia”, a declarat angajatul librăriei.

Faptul că poliţia a ezitat să intervină în forţă este explicabil în contextul violenţelor care au avut loc în urmă cu mai bine de 30 de ani, în timpul dictaturii coloneilor. Instaurat în 1967, acest regim a fost unul dintre cele mai sângeroase din Europa postbelică. În timpul celor şapte ani cât junta militară a fost la putere, multe drepturi civile au fost abolite, partidele, dizolvate, iar numerosi oameni politici, închişi sau executaţi.

Regimul a întâmpinat cea mai puternică opoziţie din partea studenţilor. Mai multe proteste ale acestora au atras atenţia opiniei publice internaţionale.

Unul dintre cele mai dramatice incidente a avut loc în Italia, la Genova, în 1970, când studentul grec Kostas Georgakis şi-a dat foc într-o piaţă a oraşului în semn de protest faţă de regimul coloneilor.

În acelaşi an, Giorgakis dăduse un interviu, sub protecţia anonimatului, unei reviste locale, în care declarase că agenţi ai serviciilor de informaţii elene sunt infiltraţi în organizaţiile studenţilor greci din Italia. Identitatea lui a fost însă dezvăluită, ceea ce l-a făcut să apeleze la gestul extrem.

Cele mai sângeroase evenimente au avut loc însă în 1973, la Politehnica din Atena. În data de 14 noiembrie, studenţii Politehnicii au intrat în grevă şi s-au baricadat în universitate, în semn de protest faţă de regimul militar. Trei zile mai târziu, guvernul a ordonat folosirea forţei împotriva studenţilor. Un tanc a intrat în campusul Politehnicii, iar poliţia a deschis focul asupra civililor. În urma acestor incidente, 24 de civili şi-au pierdut viaţa, printre care un adolescent de 16 ani şi un copil de 5 ani.

Un cameraman olandez a surprins momentul în care tancul AMX 30 intră în Politehnica din Atena.

Incidentele din 17 noiembrie 1973 au marcat profund societatea elenă. Pentru a evita alte vărsări de sânge, a fost interzisă prin lege prezenţa poliţiei în campusurile universitare, cu excepţia cazurilor când conducerea instituţiilor de învăţământ solicită acest lucru.

Un an mai târziu, având legitimitatea puternic slăbită, dictatura coloneilor s-a prăbuşit, fiind înlocuită de un regim democratic.