Mâine, verdict în litigiul cu Ucraina

Decizia Tribunalului de la Haga în diferendul dintre România şi Ucraina va fi comunicată mâine, la ora 11.România ar putea câştiga sau pierde rezerve de petrol şi gaze, echivalentul a 18 ani de independenţă energetică, după delimitarea platoului continental.

Practic, CIJ a decis cum va fi împărţită între România şi Ucraina o zonă de 12.000 de kilometri pătraţi din Marea Neagră, aflată în dispută. Potrivit legislaţiei internaţionale, platoul continental, respectiv zona economică exclusivă a fiecărei ţări, ar trebui să se întindă până la 200 de mile de la coastă, însă din cauza faptului că Marea Neagră are o întindere redusă, aceste spaţii se suprapun, rezultând zona disputată.

Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie (CIJ) va fi citită de către preşedinta tribunalului, judecătoarea britanică Rosalyn Higgins, la ora locală 10.00 (11.00, ora României), la Palatul Păcii, unde se află sediul CIJ. Soluţia în cazul România versus Ucraina va fi cea de-a 100-a decizie pronunţată de CIJ de la înfiinţarea acestei instanţe, în 1946. Cele mai multe cazuri soluţionate de CIJ până acum (peste jumătate) sunt diferende teritoriale şi delimitări maritime.

Componenţa CIJ, modul de alegere a judecătorilor, competenţa profesională şi statutul acestora, precum şi influenţa deciziilor curţii asupra evoluţiei dreptului internaţional sunt garanţii serioase pentru soluţionarea echitabilă a  conflictului. România şi Ucraina ar mai fi putut apela la Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg sau ar fi putut cere crearea unui tribunal arbitral ad-hoc.

Patru ani de ciorovăială

România a sesizat Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga la data de 16 septembrie 2004 pentru a rezolva diferendul cu Ucraina legat de delimitarea platoului continental din Marea Neagră.

După patru ani în care au fost depuse documentaţiile scrise şi după alte trei săptămâni în care s-au desfăşurat pledoariile  (2-19 septembrie 2008), procesul a ajuns în faza finală, etapa deliberărilor Curţii. Hotărârea CIJ trebuia pronunţată până cel târziu în aprilie 2009.

CIJ ar putea încerca să împace ambele state

Specialiştii în drept internaţional sunt de părere că CIJ va încerca să mulţumească ambele state. William Worster, profesor de drept internaţional la Universitatea din Haga, a declarat pentru NewsIn că decizia Curţii Internaţionale de Justiţie nu va respecta nici linia propusă de Ucraina, şi nici cea de România, ci va încerca să “dea şi să ia” în mod echitabil.

“Cel mai probabil se va întâmpla în felul următor: veţi primi o parte din ceea ce vă doriţi, dar nu totul. Sună aproape simplist, dar proabil că vor trage o linie exact la mijlocul celor două linii propuse de România şi Ucraina”, a explicat Worster.

Argumentele României

Echipa României, condusă de directorul MAE Bogdan Aurescu, a arătat că este îndreptăţită să folosească în scopul trasării liniei de delimitare cele mai avansate puncte de pe coasta sa, respectiv Digul Sulina şi Peninsula Sahalin, care sunt, indiscutabil, o parte integrantă a ţărmului său.

“Este evident la o privire pe hartă – şi confirmat de aplicarea testului proporţionalităţii – că propunerile României conduc la o soluţie echilibrată de delimitare între cele două state. Linia României este moderată, corectă şi rezonabilă şi nu încalcă drepturile Ucrainei, lăsând Ucrainei toate spaţiile maritime aflate în faţa ţărmurilor sale”, a subliniat agentul României.   Un alt argument a fost că, atunci când Insula Şerpilor a fost ocupată de URSS, în 1940, s-a produs o “nedreptate istorică”.

Argumentele Ucrainei

Ucraina, în frunte cu agentul său Volodimir Vasilenko, susţine că Insula Şerpilor este, din punct de vedere geografic, o insulă, în timp ce România susţine că este numai o stâncă. Diferenţa este că o insulă are dreptul la ape teritoriale proprii - ceea ce ar prelungi platoul continental al Ucrainei – iar o stâncă, nu .

Ucraina a mai insistat asupra faptului că are o coastă de trei ori mai lungă decât cea a României, în timp ce România a cerut să se ia în calcul numai zona de ţărm relevantă pentru delimitarea zonei respective. 

Reprezentanţii Ucrainei au încercat să demonstreze că Digul Sulina, invocat de România ca punct relevant pentru delimitarea maritimă din Marea Neagră, este o structură artificială şi nelocuită. 

Instanţa va trage linia de separare

Decizia Curţii va determina, din punct de vedere geografic o linie unică de demarcaţie a zonei asupra căreia cele două ţări au pretenţii concurente. Propunerea României privind delimitarea platoului continental este marcată cu roşu, iar cea a Ucrainei cu albastru. Miza este  zona haşurată, care conţine peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 10 milioane de tone de petrol.