Lupta pentru funcţiile din Parlamentul European

Familiile politice importante, popularii, socialiştii şi liberalii îşi negociază viitoarele portofolii în Legislativul european, cu toate că alegerile sunt abia în vară. Apropierea alegerilor pentru Parlamentul European, însoţite de vestea că unii deputaţi din PPE se vor retrage din grup, declanşează negocieri pentru noile formule de conducere.

Retragerea conservatorilor britanici din Partidul Popular European (PPE), ce constituie actuala majoritate parlamentară a grupului PPE-DE, cel mai mare din Parlamentul European, deschide calea unor negocieri dure pentru ocuparea funcţiilor în următoarea legislatură.

O delegaţie condusă de purtătorul de cuvânt al partidului, pe problme de afaceri externe, William Hague, s-a întâlnit la Strasbourg, săptămâna trecută, cu Joseph Daul, liderul grupului EPP-ED, confirmând intenţia conservatorilor conduşi de David Cameron de a se retrage din EPP-ED după alegerile din luna iunie şi înfiinţarea unui nou grup parlamentar european.

Acest lucru ar face ca în PE să activeze, din iulie 2009, 8 grupuri politice, dacă conservatorii britanici vor avea suficienţi aliaţi pentru a forma un nou grup. Europarlamentarul conservator Geoffrey Van Orden, un aliat al lui Cameron, a confirmat negocierile cu “partide guvernamentale importante şi politicieni serioşi care nu sunt mulţumiţi de locul pe care îl ocupă în actualul Parlament”.

Posibila denumire a noului grup va fi cea de Conservatori Europeni. Pentru moment există câţiva “ voluntari” care li s-ar putea alătura din rândul deputaţilor cehi şi polonezi. Dacă însă conservatorii britanici nu  vor reuşi să atragă suficienţi deputaţi din alte ţări, ei ar putea să se afilieze grupului UEN (Uniunea pentru Europa Naţiunilor), spun surse europene.

Socialiştii ar putea deveni majoritari

Cea mai importantă consecinţă a retragerii conservatorilor britanici din PPE-ED este însă  schimbarea de forţe în forul legislativ. Socialiştii europeni au astfel şansa să redevină, după 2 legistaturi, grupul majoritar în PE, şi, implicit, să nominalizeze preşedintele  Comisiei Europene, dar şi mare parte din viitorii comisari europeni cu care acesta va face echipă.

În plus, estimările de la acest moment spun că socialiştii ar putea avea mai mult cu 40 de deputaţi după alegeri. Socialiştii europeni au dominat primele patru alegeri europene, dar au pierdut majoritatea la alegerile din 1999 şi 2004, când majoritar a devenit PPE-ED - partidele  conservatoare şi creştin-democrate.

Cele două forţe politice şi-au împărţit însă madatul de cinci ani al preşedintelui PE între ele, socialiştii deţinând funcţia în prima parte a legislaturii, iar popularii din 2007 până în prezent. Regula va fi păstrată şi după alegerile din iunie, ea fiind “monedă de  schimb” între PES şi  PPE-ED la nominalizarea reprezentanţilor grupurilor politice în celelalte funcţii din PE.

De altfel, această repartiţie a funcţiilor este strâns legată de  apartenenţa la un grup politic a persoanelor nominalizate, dar şi de naţionalitate, având în vedere că o ţară nu poate deţine şi preşedinţia PE şi preşedinţia unor comisii ale forului legislativ.

Watson ar vrea preşedinţia PE*

Liderul liberalilor europeni -ALDE-,  britanicul Graham Watson, doreşte funcţia de lider al PE, deşi grupul politic din care face parte se află doar pe poziţia a treia ca număr de deputaţi.

El şi-a lansat candidatura pentru această funcţie încă din luna ianuarie, deşi şansele sale de reuşită sunt foarte reduse. Sprijinul pe care l-ar obţine (numărul de voturi de la deputaţi, n.r.) poate deveni însă monedă de schimb în negocierile cu ceilalţi lideri de grup la repartiţia posturilor de după alegeri.

Structura PE

-276 locuri, PPE (Partidul Popular European)

-216 locuri, PSE (Partidul Socialist European)

-104 locuri, ALDE (Alianţa Liberalilor Democraţi)

-44 locuri, UEN (Uniunea pentru Europa Naţiunilor

-42 locuri, Green (Verzii)

-41 locuri EUL-NGL (Stânga Unită Europeană)

-24 locuri, ID (Grupul Independenţă şi Democraţie)

-36 locuri, ocupate de europarlamentari neafiliaţi. Majoritatea provin din Grupul Identitate,Tradiţie şi Solidaritate ce s-a desfiinţat.

Amestec de valori

Partidele ce formează grupul popularilor europeni reprezintă o paletă largă de doctrine politice şi economice. În timp, PPE s-a îndepărtat de valorile clasice ale conservatorismului pentru a putea integra noi membri.