Lord miliardar neplătitor de taxe

Michael Ashcroft (63 de ani) trăieşte la Londra, dar preferă paradisul fiscal al Americii Centrale

Vicepreşedintele conservatorilor a recunoscut că îşi plăteşte impozitele offshore. Scandalul fiscal al cărui protagonist este lordul Michael Ashcroft e o lovitură puternică pentru conservatorii britanici înaintea alegerilor din această primăvară.

Scandalul a izbucnit atunci când Michael Ashcroft, membru al Camerei Lorzilor şi unul dintre principalii finanţatori ai conservatorilor, a recunoscut că nu este cetăţean britanic „domiciliant". Aceasta în ciuda promisiunii făcute cu 10 ani în urmă la primirea titlului nobiliar. Statutul de „nedomiciliant" îi oferă posibilitatea legală de a nu plăti impozite.

Potrivit estimărilor, „lipsa de moralitate" a lordului, acuzată de adversarii săi politici, ar fi lipsit bugetul regatului de 140 de milioane de euro, constând în impozite neplătite pe parcursul ultimilor 10 ani.

În 1999, când Ashcroft a primit titlul de lord, liderul de atunci al conservatorilor, William Hague, a dat asigurări , în scris, că Ashcroft va deveni cetăţean britanic cu rezidenţă permanentă şi va aduce regatului „zeci de milioane de lire anual". „Ţara a fost înşelată", a declarat ieri laburista Harriet Harman, în timpul unei sesiuni furtunoase a Parlamentului britanic.

Michael Ashcroft ( 63 de ani) s-a născut în Marea Britanie şi locuieşte la Londra, dar şi-a petrecut copilăria în Insulele Belize şi are strânse legături cu paradisul fiscal al Americii Centrale. El a trăit mult timp în străinătate, unde şi-a construit afacerile, care îl plasează acum pe locul 37 în lista de anul trecut a celor mai bogaţi britanici, realizată de „Sunday Times".

Imperiul său financiar se află în Belize, iar averea sa este estimată la 1,2 miliarde de euro. De-a lungul timpului, Ashcroft şi-a folosit banii pentru a sprijini candidaţii conservatori din diferite circumscripţii ale Marii Britanii.

Buget la strâmtoare

Zeci de mii de funcţionari publici şi-ar putea pierde joburile în Marea Britanie în următorii cinci ani, arată un studiu recent al BBC. 49 de consilii locale din regat ar putea renunţa la un total de 25.000 de posturi. Şefii administraţiilor locale susţin că de vină este criza economică.