Liberalizarea serviciilor in Europa, o oportunitate pentru firmele romanesti

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, s-a declarat surprins de decizia sindicatelor romane de a protesta fata de directiva Bolkestein. "Pentru mine este destul de

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, s-a declarat surprins de decizia sindicatelor romane de a protesta fata de directiva Bolkestein. "Pentru mine este destul de surprinzator ca sindicatele protesteaza fata de directiva Bolkestein pentru ca membrii lor ar avea posibilitatea unor conditii de munca mai bune, inclusiv salarii mai mari", a subliniat Scheele. In plus, ar deschide mai multe posibilitati firmelor romanesti care sunt intr-adevar competitive sa patrunda pe piata UE.
Principiul de baza: sa fii competitiv intr-un stat membru
In situatia actuala, companiile din sectorul serviciilor au probleme din cauza reglementarilor nationale, care constituie nu numai un obstacol birocratic fata de liberalizarea completa a acestei piete, ci produc firmelor interesate sa functioneze si in alte state decat cel de origine pierderi financiare ce se situeaza uneori la milioane de euro. Prin urmare, directiva impune un principiu de baza care spune ca, daca un furnizor de servicii este suficient de bun pentru un stat membru, atunci el este suficient de bun sa functioneze in oricare stat membru.
Lucratorii detasati primesc cel putin salariul minim din statul in care muncesc
Principiul tarii de origine se aplica numai in cazul furnizarii transfrontaliere de servicii. Daca o firma are o infrastructura fixa, de exemplu un laborator, un birou, el este supus in intregime legilor din tara in care presteaza servicii. Daca are sediul doar in tara in care este inregistrata firma atunci respecta regulile satului unde este inregistrata. In cazul in care o companie, sa spunem romaneasca, obtine un contract de prestari servicii in Franta, nu va putea sa-si plateasca muncitorii cu salariile la nivelul celor din Romania pentru ca directiva referitoare la lucratorii detasati prevede ca salariul minim, timpul de lucru, durata minima de odihna, concediul minim platit, protectia lucratorilor cu durata temporara de lucru, sanatate, standarde de siguranta si igiena muncii, protectia tinerilor si a femeilor insarcinate, egalitatea de tratament intre barbati si femei, sunt excluse principiului tarii de origine si se aplica legislatia tarii gazda, in cazul de fata Franta. Autoritatile franceze vor face si controlul pentru ca toate aceste prevederi sa fie respectate.
Servicii acoperite de Directiva
Directiva Bolkestein acopera o gama larga de servicii oferite consumatorilor si mediului de afaceri. Servicii de afaceri: consultanta in management, certificarea si testarea, managementul facilitatilor (inclusiv administrarea si securitatea birourilor) publicitatea, serviciile de recrutare si serviciile agentilor comerciali. Servicii furnizate atat mediului de afaceri, cat si consumatorilor: consilierea fiscala, servicii imobiliare, precum agentiile imobiliare, constructiile (inclusiv serviciile arhitectilor), distributia comerciala, organizarea de targuri comerciale, inchirierea de autovehicule, agentiile de turism, serviciile din domeniul audio-vizualului, serviciile de recreere, centrele sportive si parcurile de distractii. Propunerea nu acopera serviciile de natura non-economica, precum administratia publica sau invatamantul public, nu acopera serviciile financiare si nici transportul, precum si retele si servicii de comunicatii electronice.
Avantaje si dezavantaje
Aceasta directiva de liberalizare a serviciilor in UE poate fi o oportunitate pentru firmele romanesti care sunt suficient de competitive sa poata patrunde pe piata europena fara a mai fi nevoie, ca in momentul actual, sa treaca prin toate sitele birocratice ale diverselor state membre. Pentru a concura cu firmele europene, romanii vor trebui sa ofere servicii de aceeasi calitate, sau mai bune, la preturi competitive. Un dezavantaj ar fi faptul ca daca nu vor face eforturi sa ajunga la nivelul celor din UE, atunci acestea sa obtina contracte in Romania, iar firmele romanesti sa dea faliment. Jonathan Scheele a apreciat ca este improbabil ca aceasta directiva sa aiba efecte negative asupra unor sectoare intregi ale economiei romanesti, considerand ca este de asteptat ca firmele insuficient de dinamice sau competitive de pe piata romaneasca sa sufere dupa adoptarea textului.
De ce se tem muncitorii romani?
Sindicalistii romani se tem ca, dupa ce directiva va intra in vigoare, romanii angajati de companii straine sau romanesti si care lucreaza in alte tari membre ale Uniunii Europene vor fi platiti la nivelul din Romania, iar firmele europene care vor functiona pe piata romaneasca vor putea eluda orice forme de control din partea autoritatilor abilitate, deoarece vor avea documentele de lucru in limbile tarilor din care provin. Sindicalistii romani cer ca art 16 al proiectului Directivei sa recunoasca in mod explicit ca fiecare companie straina care acorda servicii in alta tara trebuie sa respecte regulile stabilite de angajator si angajati in tara in care acestia opereaza. Ei spun ca aplicarea principiului tarii de origine" va incuraja infiintarea unor companii de tip ,cutie postala" intr-o tara cu salarizare si costuri sociale mici si cu putine reglementari ale pietei muncii si apoi actionarea intr-o alta tara, ceea ce ar duce la crearea dumpingului social si al competitiei necinstite.
Consensul in UE se lasa aSteptat
Consensul privind "Directiva Bolkestein" - referitoare la liberalizarea serviciilor - a continuat sa ramana o speranta, delegatiile celor 25 de state membre ale UE nu au ajuns nici saptamana trecuta la nici un compromis. Reprezentantul Comisiei la Bucuresti, Jonathan Scheele, si-a exprimat indoiala ca aceasta va fi adoptata inainte de sfarsitul anului 2006, asteptandu-se sa-i fie aduse numeroase amendatente de catre europarlamentari. ,Ceea ce a iesit la suprafata este ca nu exista nici un consens si ca subzista clivaje foarte nete", a declarat un diplomat de la Bruxelles, dupa incheierea Consiliului ministrilor europeni insarcinati cu problemele de competitivitate. Secretarul de stat britanic pentru comert si industrie, Alan Johnson, a carui tara detine presedintia in exercitiu a UE, a mentionat ca statele membre ,au identificat trei mari teme de discordie: cadrul de aplicare a directivei, dreptul muncii aplicat lucratorilor detasati si principiul foarte controversat al tarii de origine". ,Nimeni nu a cedat si nu vom putea face nici un progres substantial pana la sesiunea plenara a Parlamentului European", de la inceputul anului viitor, de la Strasbourg - a spus Alan Johnson. Seful Delegatiei Comisiei Europene, la Bucuresti, Jonathan Scheele, a apreciat faptul ca si in Romania exista interes fata de acest document, fiind prima data cand la noi exista o dezbatere pe o tema europeana, alta decat cea privind momentul aderarii la UE.

Ce s-ar schimba...
1. Ar facilita capacitatea firmelor, in special a IMM-urilor, de a furniza servicii pe tot teritoriul UE, ceea ce ar duce la cresterea concurentei transfrontaliere pe piata serviciilor, avand ca efecte pentru consumatori scaderea preturilor sI imbunatatirea calitatii si a varietatii ofertei.
2. Ar reduce birocratia, prin simplificarea procedurilor de acordare a autorizatiilor de functionare. Firmele ar putea sa completeze on-line formularele respective, printr-un punct unic de contact.
3. Ar imbunatati cooperarea intre autoritatile nationale din diferite state membre in vederea protectiei si informarii consumatorului si pentru a combate agentii economici ilegali sau munca la negru.
4. Ar clarifica conditiile in care pacientii au dreptul la rambursarea cheltuielilor de sanatate de care beneficiaza pe teritoriul unui stat membru pentru ca acestia sa aiba posibilitatea de a alege tratamentul medical de cea mai buna calitate.

Ce nu s-ar schimba...
1. Nu obliga statele membre sa liberalizeze sau sa privatizeze serviciile de interes public sau sa le deschida catre libera concurenta.
2. Nu afecteaza libertatea statelor membre de a defini ,serviciile de interes public" sau serviciile de interes economic general si nici modul de organizare si finantare al acestora.
3. Nu modifica modul de organizare a sistemelor de sanatate sI asigurari sociale din statele membre.
4. Nu are impact semnificativ asupa sistemului asigurarilor sociale din statele membre. Unui stat membru ii revine raspunderea de a acoperi costul unui serviciu medical de care pacientul a beneficiat in alt stat membru numai in masura in care tratamentul respectiv are acelasi pret in tara de origine.
5. Nu permite companiilor sa aduca forta de munca ieftina din alte state membre.
6. Nu impiedica statele membre sa supravegheze activitatea companiilor si a lucratorilor de pe teritoriul sau.

Softistii, incantati de proiect
Noua lege va face mai usoara intrarea firmelor autohtone de softwer si servicii pe piata unica europeana, sunt de parere intreprinzatorii romani din domeniu. ,Sunt incantat de acest proiect de lege. Nu de putine ori am fost nevoit sa infiintez o firma in Marea Britanie doar pentru a vinde niste licente softwer prin internet catre clienti din UE", ne-a declarat managerul unei firme cu capital romanesc exportatoare de produse softwer. Directiva ar constitui ,o perioada de tranzitie" benefica pentru firmele romanesti, ea putand minimaliza impactul integrarii in UE. ,Vorbim de o piata mult mai vasta si posibilitatea de a dezvolta o prezenta la nivel european mult mai usor", a afirmat Marius Dosinescu, director general Avantaj Net. "Nu simplifica procedurile" Un alt efect al aplicarii directivei l-ar constitui concentrarea firmelor autohtone pe cresterea calitatii produselor. ,Aceasta directiva poate stimula gasirea de noi avantaje ce nu implica neaparat reducerea costurilor, ci inovatia si calitatea produselor", ne-a precizat Dan Trutia, director general softwise. Cu toate acestea, exista si prevederi care ar putea fi imbunatatite, crede reprezentantul firmei amintite. ,Pentru consolidarea prezentei pe piata comunitara este totusi necesara deschiderea de filiale pe teritoriul altor tari membre. Asadar, directiva constituie o reglementare a unor raporturi de colaborare si contribuie prea putin la simplificarea procedurilor", conchide acesta. Sindicatele protesteaza, dar nu stiu de ce Desi directiva se afla abia in stadiul de dezbatere si data aplicarii ei este incerta, sindicatele din constructii din Romania au protestat fata de prevederile acesteia. Acestia au interpretat textul legii in sensul ca muncitorii romani care lucreaza in strainatate vor primi salarii mici, ca in Romania, si nu ca in tara in care lucreaza. Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a explicat ca aceasta abordare este gresita si ca angajatii romani detasati in alte tari din UE vor trebui platiti cu salariul minim din tarile in care vor munci. Se pare ca nici acum, dupa ce reprezentantul Comisiei Europene in Romania le-a explicat ca sunt gresit informate, firmele din constructii nu sunt interesate de avantajele si dezavantajele pe care le-ar putea aduce aplicarea directivei serviciilor. Contactate pentru a-si exprima un punct de vedere, aceste firme nu ne-au dat nici un fel de informatii, sub pretextul ca "lipseste conducerea".