Kosovo, paradoxul alegerilor locale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comunitatea internaţională consideră că participarea sârbilor la vot este crucială pentru viitorul societăţii multietnice kosovare. Peste 70 de partide politice plus alte câteva zeci de candidaturi independente şi iniţiative cetăţeneşti se regăsesc pe buletinele de vot.

Gracianiţa este o comună la numai şapte kilometri de capitala Priştina, celebră pentru mânăstirea ortodoxă ridicată aici în 1321 de regele sârb Ştefan Milutin. Drumul de la Priştina la Gracianiţa ar trebui să dureze numai câteva minute.

Citiţi şi:



Realitatea este cu totul alta. Traficul din Priştina şi din Kosovo în general este mai aglomerat decât în marile metropole ale lumii. Camioane învăluite în nori de fum, autobuze din anii ´70, maşini la mâna a doua se strecoară cu greu pe drumuri care nu au fost niciodată gândite să suporte o asemenea circulaţie.

Din când în când îşi mai face apariţia câte un convoi militar KFOR şi atunci toată lumea e trasă pe dreapta. În centrul comunei, localnicii încearcă să-şi vândă produsele pe marginea drumului. Se vinde din portbagaj sau marfa este pusă direct pe pământ. În Kosovo totul se vinde şi se cumpără în euro. În enclave însă preţurile afişate pe bucăţi de carton sunt în dinari sârbeşti.

Administraţia paralelă

După declar area independenţei, sârbii au refuzat să recunoscă şi să participe în vreun fel la viaţa noii entităţi apărute pe harta Europei. Belgradul a instituit deja de zece ani un sistem paralel de administrare a comunităţilor sârbeşti.

Aşa încât astăzi la Gracianiţa există un primar şi o întreagă administraţie, funcţionari, primărie, profesori şi tot restul plătiţi cu toţii de la Belgrad în dinari. Evident, această administraţie nu recunoaşte şi nici nu participă în nici un fel alegerile locale de astăzi. Dar pe drumul spre primărie poţi vedea  afişe electorale care îi îndeamnă pe sârbi să participe la vot.

„Avem ocazia ca după zece ani, să ne alegem conducerea locală. Nu recunoaştem, nu acceptăm independenţa, dar trebuie să rezolvăm problemele locale. Trebuie să participăm la alegeri, nu avem altă opţiune dacă vrem să rămânem aici”, spune doamna Nada Brkljaci, candidat pentru primăria comunei.

Neboişa Perici, unul dintre contracandidaţii doamnei Brkliaci, a lucrat chiar în administraţia paralelă susţinută de Belgrad. Gestul său de a se înscrie în alegeri nu a rămas nesancţionat. „ După depunerea candidaturii mi-au tăiat asigurarea de sănătate”, spune Perici. Suntem în una dintre sălile primăriei din Gracianiţa. Primarul în funcţie al administraţiei paralele nu participă la discuţie. Se pare că este foarte ocupat.

Cei doi candidaţi estimează că prezenţa la vot va fi între 20 şi 30 la sută. Pare puţin. Pentru sârbii de aici este mult. Participarea la vot poate fi considerată o trădare sau cel puţin pactizare cu inamicul.

„O facem pentru localitate. Am vorbit cu Belgradul, dar Belgradul nu ne poate rezolva problemele noastre de aici. Ne trebuie curent electric, servicii de infrastructură, educaţie, sănătate”, afirmă doamna Brkjaci.

„Nu avem totală încredere în organizaţiile internaţionale, am încercat să colaborăm cu albanezii, dar nu am obţinut rezultate. Totuşi este pentru prima dată când ne putem alege liderii”, adaugă Neboişa Perici.

„Nu trăim în Hawaii“

Doamna Nafije Berisha este reprezentanta autorităţilor de la Priştina în comisia de organizare a alegerilor.  „Doresc să fie o prezenţă cât mai mare la vot”, spune doamna Berisha. Cei doi candidaţi sârbi fac declaraţiile în sârbă. Doamna Berisha în albaneză. Dar este evident că fiecare înţelege perfect limba celeilalte etnii.

„Mi-ar fi plăcut foarte mult ca Gracianiţa să fi fost pe undeva într-o insulă din Hawaii. Cu palmieri, cu plajă, soare şi valuri. Dar nu e aşa. Suntem în Kosovo. Trebuie să trăim aici, în această realitate, împreună. Este ceea ce le zic de fiecare dată celor de la Belgrad”, adaugă Neboişa Perici. „Ştiţi câte documente de identitate am?” Scoate un teanc de acte. Sârbeşti, albaneze, eliberate de ONU sau chiar hârtii de pe vremea Iugoslaviei.

Neboişa Perici are mare dreptate. Kosovo nu e în Hawaii. În curtea primăriei opreşte o patrulă militară KFOR. Inspecţia de rutină. Câţiva metri mai departe ţăranii de pe marginea fac socoteala cât au vândut. Numără atent fiecare bănuţ. Dinari şi eurocenţi. Nu contează. Viaţa e scumpă. Chiar şi aici în Balcanii de Vest unde s-au irosit atâtea vieţi.

image

Mi-ar fi plăcut foarte mult ca Gracianiţa să fi fost pe undeva într-o insulă din Hawaii. Dar nu e aşa. Suntem în Kosovo.

image


Neboişa Perici
candidat Gracianiţa

Boicot în nord

Spre deosebire de enclavele din sud, în zonele din nord, sârbii refuză în totalitate să participe la scrutin. Aflaţi în apropierea liniei de demarcaţie cu Serbia, etnicii din zona Mitroviţa consideră că nu au nevoie să colaboreze cu autorităţile de la Priştina.

Alegerile în cifre

Scrutinul se desfăşoară în două tururi, la 15 noiembrie şi la 13 decembrie. Sunt puse în joc 36 de municipalităţi. Participă la competiţia electorală 74 de entităţi politice, dintre care 22 sârbeşti. Alte etnii care iau parte la vot, în afară de albanezii majoritari: bosniaci, turci, muntenegreni, rromi. Numărul estimat al votanţilor: 1.500.000.

Bugetul alocat pentru organizarea scrutinului: 8,3 milioane de euro. Nimeni nu ştie cu exactitate care este totalul populaţiei cu drept de vot. În Kosovo nu există statistici credibile. Peste 5.000 de poliţişti vor asigura ordinea şi securitatea, mai ales în zona birourilor de vot. 

image

Avem ocazia ca după zece ani să ne alegem conducerea locală. Nu recunoaştem, nu acceptăm independenţa, dar trebuie să rezolvăm problemele locale.

image


Nada Brkljaci
candidat Gracianiţa

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite