Kaliningrad, sperietoarea agitată de Rusia la nevoie

Kaliningrad, sperietoarea agitată de Rusia la nevoie

Enclava rusă, o bucată de pământ aflată între Polonia şi Lituania, ţine în şah Occidentul. De la o zi la alta, Moscova îşi schimbă optica în ceea ce priveşte ampla­sarea unor rachete Iskander în Kaliningrad. La sfârşitul săptămânii renunţase la proiect, ieri se răzgândise.

Vladimir Popovkin, adjunctul ministrului rus al Apărării, confirma sâmbătă că Rusia va renunţa la planurile de amplasare a unor sisteme Iskander în Kaliningrad, o regiune de 215,7 kilometri pătraţi, situată  la graniţa Uniunii Europene, între Polonia şi Lituania.

Anunţul venea după decizia Statelor Unite de a abandona proiectul scutului antirachetă în Europa.  Ieri, şeful Statului Major al Forţelor Armate ruse, Nikolai Makarov, spunea că decizia de a nu mobiliza rachete Iskander în regiunea Kaliningrad nu a fost încă adoptată.

Ruşii din interiorul spaţiului UE

Dotat cu rachete tactice de mare precizie, sistemul Iskander este destinat distrugerii unor ţinte de mici dimensiuni, situate în profunzime, în cadrul dispozitivului advers. Raza sa maximă de acţiune este de 280 de kilometri în versiunea de export şi de 500 de kilometri în versiunea concepută pentru armata rusă.

Slalomul diplomatic al Kremlinului referitor la instalarea rachetelor Iskander este privit cu detaşare de către localnicii din Kaliningrad. „Aşteptăm, vom vedea, nu este nimic sigur”, spune Maria Drutman, şefa oficiului de turism al oraşului. Autorităţile de la Moscova şi de la Bruxelles au declarat de mai multe ori că şi-ar dori ca regiunea să devină „laboratorul” viitoarei integrări economice dintre statele UE şi Rusia, dar mai este mult până atunci.

Oraşul lui Kant, împânzit de cazinouri

Regimul de trecere a frontierelor între Kaliningrad şi Polonia, respectiv Lituania, a fost îmbunătăţit în ultima vreme, dar ruşii care trăiesc aici tot au nevoie de vize pentru a călători în aceste state membre UE. Teritoriu rusesc aflat în interiorul graniţelor Uniunii Europene, situat între Polonia şi Lituania, enclava are un guvernator numit de la Moscova, iar 80% din cei aproape jumătate de milion de locuitori ai săi se declară ruşi.

În ultimii ani, autorităţile ruse au dorit să dinamizeze din punct de vedere economic regiunea. Începând din aprilie 2006, investitorii străini sunt scutiţi de impozitul pe profit pentru şase ani, dar criza şi-a arătat colţii şi aici.

Locuitorii din oraşul lui Kant par să se întoarcă mai degrabă către turism, după ce mult timp au făcut contrabandă, mai ales cu tutun şi alcool. În schimb, oamenii de afaceri, mai ales cei din Moscova, au investit în construcţia de hoteluri şi cazinouri. Astfel, Kaliningradul a început să fie supranumit „Las Vegasul de la Marea Baltică”.

Totuşi, în ciuda previziunilor optimiste, de la sfârşitul anului 2008 regiunea cunoaşte efectele negative ale recesiunii mondiale. Întreprinderile şi firmele îşi închid porţile unele după altele, rata şomajului creşte vertiginos, salariile nu sunt primite la timp, iar compania aeriană locală a dat faliment. Fără transport aerian, Kaliningrad riscă să devină o „închisoare”, trecerea frontierei în maşină fiind, chiar şi astăzi, un adevărat coşmar.

Alternativa poloneză

Producătorul polonez de armament, Bumar, a propus construirea unei “umbrele de protecţie” ca alternativă pentru protejarea împotriva rachetelor inamice, după ce SUA au decis să renunţe la amplasarea scutului antirachetă în Europa. Bumar lucrează la proiectul “scutului polonez” de trei ani şi a fost deja prezentat ministrului Apărării, Bodgan Klich.

De la Koenigsberg la Kaliningrad


Leagănul civilizaţiei prusace, Kaliningradul este o enclavă a Federaţiei Ruse, situată între Polonia, Lituania şi Marea Baltică. Ţinutul cavalerilor teutoni făcea parte din Prusia Orientală până când Stalin l-a anexat şi a expulzat germanii. A adus în locul lor ruşi şi ucraineni şi a schimbat denumirea oraşului din Koenigsberg în Kaliningrad, după numele preşedintelui sovietic Mihail Kalinin.