Italia vrea o armată comună a statelor europene

După adoptarea Tratatului de la Lisabona, care va crea premisele unor noi relaţii în interiorul Uniunii Europene, Italia este de părere că ar trebui să se înceapă luarea de măsuri pentru crearea unei Armate a Uniunii, scrie cotidianul britanic "The Times".

Ministrul italian de externe, Franco Frattini, a declarat că Tratatul de la Lisabona stabileşte clar că "dacă statele membre ale UE vor să întărească relaţiile de cooperare, ar trebui să fie lăsate să facă acest lucru". Acelaşi principiu a stat şi la baza creării spaţiului Schengen şi a adoptării euro. Acest principiu ar putea fi aplicat acum şi politicilor de apărare.

Fără o polică externă comună, Europa nu va mai conta în relaţiile internaţionale

"Suntem aproape de a încheia un capitol care părea fără sfârşit", a declarat Franco Frattini într-un interviu acordat publicaţiei britanice. Tratatul de la Lisabona, care va fi pus în aplicare în decembrie, va fi parafat joi, când se va alege şi un preşedinte care să conducă Uniunea Europeană.

Frattini a avertizat că, dacă statele care fac parte din Uniune nu reuşesc să pună la cap o politică externă comună, există riscul ca Europa să nu mai conteze în relaţiile internaţionale. "Locul nostru va fi luat de G2, America şi China, care formează noua axă a Pacificului, iar vechea axă atlantică va fi dată uitării. Avem nevoie de voinţă politică şi implicare, altfel europenii vor suferii deziluzii după deziluzii. După adoptarea Tratatului de la Lisabona nu mai avem niciun fel de scuză", a declarat Frattini.

"Este un lucru absolut necesar ca Europa să aibă o singură armată", a adăugat şeful diplomaţiei italiene.

Acesta a dat exemplul efortului depus de statele europene pentru menţinerea trupelor în Afganistan. "Dacă ar fi o singură armată europeană, Italia ar putea trimite elicoptere, Franţa tacuri, Marea Britanie blindate. În acest fel s-ar optimiza eforzurile armate ale statelor europene", a ţinut să precizeze Franco Frattini.

În interviul acordat jurnaliştilor britanici, diplomatul italian a lăsat să se înţeleagă că există state europene, precum Franţa, care nu se implică suficient de mult în rezolvarea situaţiei din Afganistan.

Balcanii, Iranul şi Orientul Mijlociu, probleme greu de digerat de europeni

Şeful diplomaţiei italiene a precizat că va fi greu ca statele europene să ajungă la un sonsens privind Balcanii, Iranul sau Orientul Mijlociu, zone unde "Europa nu a realizat prea multe până acum". Aderarea Turciei la UE este o altă problemă spinoasă a politicii externe europene. Frattini a precizat că, după adoptarea şi punerea în practică a Tratatului de la Lisabona, UE ar trebui să adopte o politică comună privind imigranţii ilegali şi refugiaţii, prin elaborarea unor criterii comune privind repatrierea.

Deşi Italia a sprijinit candidatura pentru postul de preşedinte al Uniunii Europene, Frattini recunoaşte importanţa unui larg consens în numirea unei persoane în acestă funcţie importantă. Acesta a precizat că, în urma negocierilor, se pare că postul de preşedinte al UE va ajunge la partidele de centru-dreapta, în timp ce formaţiunile de centru-stânga vor desemna ministrul de externe al Uniunii.