Irlandezii, fără entuziasm la referendum

Irlandezii au votat, ieri, în cadrul unui referendum privind adoptarea Tratatului fiscal, un  scrutin important pentru viitorul Uniunii Europene, mai ales că acest stat a mai respins alte propuneri de tratate comunitare.

Primul ministru Enda Kenny i-a avertizat pe concetăţenii săi că o eventuală respingere a acestui tratat ar putea duce la o creştere a costurilor împrumuturilor ţării, dar şi că nu ar avea acces la fondurile de salvare din Mecanismul European de Stabilitate.

Spre deosebire de alte voturi de respingere a tratatelor, acesta nu mai e decisiv, întrucât e nevoie de respingerea sa de 12 din cele 17 ţări ale zonei euro, însă poate da un semnal important în Europa, mai ales că Franţa a anunţat că doreşte să aducă schimbări la acest document.

În schimb, Gerry Adams, liderul Sinn Fein, partid naţionalist de stânga, a apreciat că pactul ar semnifica şi mai multă austeritate. „Ştim că austeritatea nu funcţionează şi acest lucru îl spun tot mai multe persoane în Europa", a declarat Adams cu o zi înaintea scrutinului.

Liderul Sin Fein le-a spus irlandezilor că Irlanda nu va fi în pericol să rămână fără finanţare, putând recurge la FMI. Dublinul se află într-o situaţie deosebită în UE, deoarece beneficiază de la sfârşitul lui 2010 de un plan de salvare de 85 de miliarde de euro acordate de UE şi Fondul Monetar Internaţional în schimbul unor angajamente în domeniul bugetar.

Grecia, prima ţară care a ratificat Tratatul

Irlanda este până în prezent singura ţară membră UE care supune unui referendum acest tratat care vizează să consolideze disciplina în cadrul Uniunii ca urmare a crizei datoriilor.

Pactul, aprobat de liderii tuturor ţărilor membre, cu excepţia Marii Britanii şi Cehiei, prevede respectarea „regulilor de aur" cu privire la echilibrul finanţelor, sub ameninţarea sancţiunilor.

Prima ţară care a ratificat pactul fiscal a fost Grecia, în luna martie, care a fost urmată de Portugalia şi de Slovenia în aprilie şi de România în luna mai. Tratatul trebuie să fie ratificat de cel puţin 12 state semnatare din zona euro pentru a intra în vigoare, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2013.

Documentul stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se vor încadra în limita de 3% din PIB.

85 de miliarde de euro primeşte Irlanda de la  UE şi FMI, în cadrul planului de salvare.