Interesul UE faţă de Marea Neagră va creşte

Cotidianul "International Herald Tribune" a publicat într-unul din numerele sale recente un interviu comentat al comisarului UE pentru extindere, Olli Rehn, în care acesta exprimă sprijinul ferm

Cotidianul "International Herald Tribune" a publicat într-unul din numerele sale recente un interviu comentat al comisarului UE pentru extindere, Olli Rehn, în care acesta exprimă sprijinul ferm pentru atragerea ţărilor balcanice în UE, ca una dintre direcţiile fundamentale de acţiune avute în vedere.
Ruda săracă a vest-europenilor
În opinia istoricilor şi experţilor din această zonă din sud-estul Europei, Balcanii au fost timp de secole ruda săracă şi neglijată a europenilor din nordul şi vestul continentului. După războaiele balcanice din anii "90, ţările occidentale bogate au jurat să înlăture această nedreptate şi să aducă România, Bulgaria şi ţările fostei Iugoslavii în rândurile Clubului european.
Extinderea înseamnă export de stabilitate
Susţinător ferm al acestui punct de vedere, Olli Rehn, finlandezul în vârstă de 43 de ani, însărcinat să supravegheze procesul extinderii, consideră că Uniunea Europeană este într-o poziţie ideală de a exporta lucrul de care Balcanii au dus lipsă în ultimii 50 de ani, anume stabilitatea. "E mult mai bine de a exporta stabilitate decât de a importa instabilitate", a declarat Rehn în interviul acordat IHT. "Extinderea, a continuat el, a fost instrumentul care a permis grăbirea sfârşitului dictaturilor în Spania şi Portugalia sau a lichidării comunismului în estul continentului", a afirmat mai departe comisarul pentru extindere, adăugând că o Europă mai extinsă ajută Uniunea Europeană să facă faţă provocărilor globalizării economice.
"Ne vom respecta angajamentele"
"Ne vom respecta angajamentele", a spus el. Or, în viitorul imediat, aceste angajamente se focalizează asupra Balcanilor. Potrivit unor sondaje de opinie, o asemenea perspectivă stârneşte nelinişte în rândurile europenilor. Un recent Eurobarometru arată că numai 20 la sută din austrieci sprijină extinderea pe mai departe, deşi Austria, care deţine în prezent preşedinţia prin rotaţie a UE, acţionează ferm pentru ca România şi Bulgaria să se alăture Uniunii anul viitor, aşa cum este prevăzut. Sprijinul public faţă de extindere este redus (31 la sută) şi în Franţa şi Luxemburg, iar în Germania, care odinioară era în mod categoric pentru extindere, procentajul este acum de numai 36 la sută. Liderii germani, francezi şi austrieci se opun deschis admiterii Turciei, propunând, în schimb, să i se ofere acestei ţări un parteneriat economic, dar refuzând să-i acorde drepturile de vot care revin membrilor plini.
Agenda UE se focalizează asupra Europei de sud-est
Uniunea Europeană, spune Rehn, "trebuie să evite să-şi depăşească capacităţile de absorbţie şi să-şi consolideze în schimb actuala agendă a extinderii". Dar, subliniază el, aceasta nu înseamnă că trebuie să ne oprim la extinderea masivă din mai 2004, când UE a admis zece noi ţări, inclusiv opt state foste comuniste din Europa răsăriteană. "Înseamnă să ne focalizăm asupra Europei de sud-est, acum, ca şi în viitorul previzibil. Mai întâi este vorba de România şi Bulgaria, apoi de ţările din zona de apus a Balcanilor, respectiv de fosta Iugoslavie şi chiar de Albania, iar în al treilea rând de Turcia". Aceasta constituie o agendă destul de încărcată, afirmă Rehn. El este dispus însă la anumite compromisuri în ceea ce priveşte calendarul aderărilor. "Nu vom ezita să recomandăm amânarea admiterii unei sau a două ţări dacă se dovedesc nepregătite pentru aderare", a spus el, referindu-se la România şi Bulgaria.
Până acum însă, statele membre ale UE nu au stopat procesul aderării sau au amânat admiterea anumitor ţări, chiar dacă ele nu erau pe deplin pregătite. Atmosfera s-a schimbat însă în ultimul timp, opinia publică din mai multe ţări europene dând vina pe extinderea din 2004 pentru actualele dificultăţi economice ale Uniunii. Rehn respinge însă aceste argumente. "Există, fireşte, anumite rezerve faţă de extindere - legate de problemele şomajului ori ale globalizării. Dar lărgirea UE nu trebuie să fie un ţap ispăşitor pentru eşecurile politicii interne europene".
România va face lobby pentru Moldova
Potrivit afirmaţiilor sale, admiterea unor ţări est-europene a declanşat o vie dezbatere asupra relaţiilor UE cu Ucraina şi Rusia. De fiecare dată când Uniunea se extinde, asupra Bruxelles-ului se exercită presiuni suplimentare pentru a deschide uşa şi mai larg. Fiecare nouă extindere înseamnă că noi membri vor să se alăture şi ei la rândul lor Uniunii. Polonia şi Lituania, care au sprijinit revoluţia portocalie din Ucraina din decembrie 2004, exercită de pe acum presiuni în favoarea aderării acestei ţări. Iar când România va deveni membră cu drepturi depline, e de aşteptat ca ea să facă lobby pentru Moldova.
Marea Neagră, ca vector al stabilităţii
"Odată ce Bulgaria şi România se vor alătura UE, sunt sigur că interesul nostru faţă de zona Mării Negre şi competenţele noastre în această zonă vor spori sensibil", a afirmat Rehn. "Nu cred că acesta este un lucru negativ, ci, dimpotrivă, constituie un aspect pozitiv, deoarece Uniunea Europeană întăreşte stabilitatea şi democraţia în interiorul graniţelor sale şi extinde stabilitatea şi democraţia asupra vecinilor", a încheiat comisarul UE pentru extindere.