Reuters: Influenţa fostului dictator afectează eforturile României de a scăpa de corupţie şi sărăcie

"Am realizat că România şi Bulgaria nu erau încă pregătite de aderare" (Olli Rehn, fost comisar european)

Influenţa nefastă a fostului dictator Nicolae Ceauşescu continuă să afecteze eforturile României de a scăpa de corupţie şi de sărăcie la 20 de ani după execuţia sa în singura revoltă sângeroasă care a marcat colapsul comunismului est-european, notează Reuters, într-o analiză.

Nicolae Ceauşescu este un lider extrem de iubit şi extrem de urât. Un sondaj realizat în 2007 de Fundaţia George Soros îl identifica drept cel mai bun lider al deceniului trecut. Ceauşescu este considerat şi preşedintele care a făcut cel mai mult rău. Alegerile recente din România au subliniat aceste divizări, scrie Reuters.

Anticomuniştii o numesc "revoluţia furată", acuzând elita apropiată regimului comunist de păstrarea puterii prin confiscarea avuţiei naţiunii în vremurile haotice ce au urmat revoluţiei. Nostalgicii vechiului regim susţin că trecerea la democraţie şi aderarea la Uniunea Europeană le-a răpit stabilitatea şi au îndreptat ţara într-o direcţie greşită.

Există o moştenire în România, o moştenire a dictaturii. Fosta Securitate şi fosta nomenclatură de partid sunt într-o legătură foarte strânsă în România, ei au reuşit să ocupe aproape toate poziţiile-cheie în societate, susţinea Herta Muller.

Securitatea s-a folosit de jumătate de milion de ofiţeri şi de milioane de informatori pentru a crea o atmosferă de frică constantă, aminteşte Reuters.

Mulţi români erau înfometaţi ca urmare a raţionalizării hranei şi a rafturilor goale din magazine. Ei îndurau iernile îngheţate, în timp ce Ceauşescu construia monumente impresionante şi dădea petreceri fastuoase pentru cercul său de apropiaţi.

Cu o cincime din populaţia de azi trăind cu sub 3 dolari pe zi, nivel de trai sub jumătate din media din UE, şi cu mai puţin de un sfert din populaţie angajată legal, mulţi tânjesc încă după trecut. Mici grupuri de oameni care aprind lumânări ar putea fi văzute şi în acest an la mormântul lui Ceauşescu din Bucureşti.

Românii nu au avut niciodată parte de o explicaţie satisfăcătoare pentru întrebarea de ce revoluţia lor a fost cea mai sângeroasă sau chiar pentru exact cum s-a desfăşurat. Istoricii susţin că militarii au ucis peste 1.500 de anti-comunişti pe teritoriul României începând cu 16 decembrie.

Comunismul a fost înlăturat în Europa de Est fără multă vărsare de sânge, din Germania de Est până în Polonia şi Cehoslovacia, pe măsură ce Moscova a făcut clar faptul că nu se va folosi de forţă pentru a le sprijini. Uniunea Sovietică însăşi a suferit o succesiune de lovituri de stat şi războaie civile, pe măsură ce se destrăma.

Cadre comuniste de rangul al doilea, printre care autoproclamatul fost loial al lui Ceauşescu, Ion Iiescu, un secretar al Partidului Comunist responsabil cu ideologia şi educat la Moscova, au fost acuzate de grupurile pro-democratice de faptul de a fi "furat" revoluţia din România. Unii analişti sunt de părere că scopul iniţial al lui Iliescu nu a fost schimbarea spre democraţie ci o încercare de a proteja fosta elită conductoare.

Potrivit comentatorilor politici, dominaţia exercitată de Iliescu asupra politicii româneşti în timpul celor trei mandate prezidenţiale le-a permis unor moguli suspectaţi de a fi fost agenţi ai fostei Securităţi şi altor membri de rangul al doilea ai fostului regim să transfere bunurile naţiunii din sistemul lui Ceauşescu într-unul înfăşurat în mantia democraţiei şi a capitalismului.

Deşi România s-a alăturat NATO în 2004 şi UE trei ani mai târziu, s-a străduit să se transforme într-o economie deschisă, fiind în momentul de faţă cel de-al doilea cel mai sărac stat din UE şi cel mai corupt, alături de Grecia şi de cealaltă nou-venită, Bulgaria.

Progresele lente ale României şi Bulgariei i-au mâniat pe mulţi diplomaţi din ţările occidentale, care au avertizat că cele două state nu erau pregătite să adere la momentul în care s-a întâmplat acest lucru.

Fostul comisar european pentru extindere, Olli Rehn, a declarat recent pentru cotidianul La Libre Belgique că atunci când am devenit comisar, am realizat că România şi Bulgaria nu erau încă pregătite de aderare, mai scrie Reuters.