Imigranţii, o problemă politizată în Marea Britanie

"porţilor deschise" are din ce în ce mai puţini adepţi. "Încă mai analizăm toate cifrele, însă trebuie să ţinem minte că economiile României şi Bulgariei sunt diferite de cele ale

"porţilor deschise" are din ce în ce mai puţini adepţi. "Încă mai analizăm toate cifrele, însă trebuie să ţinem minte că economiile României şi Bulgariei sunt diferite de cele ale celorlalte opt state", a declarat, săptămâna trecută, o sursă guvernamentală. Britanicii se tem să deschidă în totalitate piaţa muncii până când alte state membre UE nu fac acelaşi lucru. Doar două ţări, Irlanda şi Suedia, au adoptat politica "porţilor deschise" în urma valului de extindere din 2004, iar Franţa şi Germania au impus un regim mai strict bazat pe acordarea unui număr limitat de permise de muncă. Până în prezent nu a fost luată nicio decizie privind restricţiile impuse forţei de muncă imigrante. Printre opţiuni se numără adoptarea unui sistem de cote sau temporizarea deschiderii pieţei cu un număr de ani.

Concurenţa şi fondurile sociale, adevărata problemă
Potrivit Oficiului Naţional de Statistică, pentru prima dată în istorie populaţia Marii Britanii a depăşit pragul de 60 de milioane, cu un vârf de spor demografic în 2005, situaţie pusă pe seama afluxului de imigranţi din noile state membre UE. Iniţial, previziunile oficiale indicau o cifră anuală de 15.000 de imigranţi est-europeni. Or, datele furnizate recent de Ministerul de Interne britanic arată că din 2004 şi până în prezent au cerut permise de lucru 427.000 de persoane, din care două treimi polonezi. Dacă se adaugă şi micii întreprinzători care şi-au încropit propriile afaceri, cifra depăşeşte 600.000, fără a mai pune la socoteală imigraţia ilegală. În aceste condiţii, oficialii britanici se tem că sosirea unui nou lot de imigranţi, din România şi Bulgaria, ar putea afecta fondurile pentru învăţământ, sănătate şi alte servicii sociale, reprezentând şi o concurenţă pentru mâna de lucru autohtonă.

Între beneficii şi isterie naţională
Există şi voci, cum ar fi ministrul de interne Tony McNulty, care susţin că imigranţii reprezintă un beneficiu pentru Marea Britanie, "deoarece acoperă sectoare pe care populaţia britanică nu le poate acoperi". Nici reprezentanţii Partidului Liberal Democrat nu sunt reticenţi când vine vorba de muncitorii străini. "Slujbe la care nu se înghesuia nimeni îşi găsesc acum personal adecvat, productivitatea creşte, cererea de mână de lucru calificată în anumite sectoare e satisfăcută. Sper că putem avea în această chestiune o dezbatere naţională matură, şi nu una alimentată de isterie", e de părere Ed Davey, purtătorul de cuvânt al liberal-democraţilor. Conservatorii sunt însă de altă părere, un purtător de cuvânt al acestora somând, recent, guvernul "să nu se mai ascundă după deget şi să adopte cât mai curând o decizie în problemele ridicate de intrarea Bulgariei şi României în UE". şi şeful Confederaţiei Industriei Britanice, Richard Lambert, a exprimat un punct de vedere rezervat, considerând că "Marea Britanie ar trebui să ia o pauză de reflecţie pentru a evalua experienţa de până acum şi a vedea când şi cum să salutăm noua fază a extinderii".

"Slujbe la care nu se înghesuia nimeni îşi găsesc acum personal adecvat, productivitatea creşte, cererea de mână de lucru calificată în anumite sectoare e satisfăcută. Sper că putem avea în această chestiune o dezbatere naţională matură, şi nu una alimentată de isterie."
Ed Davey
purtătorul de cuvânt al liberal-democraţilor britanici

"Marea Britanie ar trebui să ia o pauză de reflecţie pentru a evalua experienţa de până acum şi a vedea când şi cum să salutăm noua fază a extinderii"
Richard Lambert
şeful Confederaţiei Industriei Britanice