Herta Muller: "UE, naivă în faţa puterii spionilor din statele fost comuniste"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Uniunea Europeană nu a acordat o prea mare importanţă modului în care ţările foste comuniste tratează moştenirea totalitarismului, iar foşti ofiţeri ai poliţiei secrete încă ocupă poziţii importante, este de părere laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2009, Herta Muller, notează EU Observer.

Potrivit EU Observer, aflată în Bruxelles pentru a-şi promova ultimul roman, Atemschaukel (Tot ce am port cu mine), Herta Muller şi-a exprimat nemulţumirea faţă de atitudinea Uniunii Europene, care nu pune presiune asupra noilor state membre fost comuniste, încă problematice din cauza trecutului lor.

Cred că UE a acţionat destul de naiv atunci când a permis aderarea atât de rapidă a acestor ţări şi nu a putut să prevadă cu ce bariere complicate şi obstrucţii se vor confrunta ele, a afirmat scriitoarea, într-o conferinţă de presă organizată la casa de literatură Passa Porta din Bruxeles.

Ştiu că în România, mulţi oameni care au lucrat pentru Securitate ocupă acum poziţii înalte, iar acest lucru nu are practic nicio consecinţă, nu este important pentru societate, a spus Muller.

Aceşti oameni au obţinut atât de multă influenţă încât au reuşit aproape să ajungă să recreeze vechea lor reţea, în care toţi se ştiu şi se servesc reciproc. Aceasta este a doua viaţă a dictaturii, în alte circumstanţe, organizată în alt fel. Şi fără ideologie, fără socialism, explică Herta Muller.

Un exemplu este modul în care mica lustraţie - termen utilizat pentru a face referire la politicile guvernamentale ce limitează participarea foştilor comunişti la poziţiile politice - a acţionat în România în cazul lui Radu Tinu, un fost şef al Securităţii care a fost responsabil pentru montarea de microfoane în apartamentul scriitoarei, scrie EU Observer.

Tinu, şeful filialei româneşti a unei companii de asigurări austriece, a spus anul trecut că laureata Premiului Nobel suferea de o boală mentală şi că îşi exagera meritele şi a susţinut în glumă că Securitatea merita acest premiu.

Asta m-a iritat foarte tare. Nu faptul că el există, dar că deţine acest post, că cea mai mare companie de asigurări din Austria - Staedtische Versicherung - angajează astfel de oameni. Şi că cineva ca el are, în România, aşa o poziţie încât se poate exprima în toate ziarele. Acest lucru nu ar fi fost posibil în Germania, a afirmat Herta Muller.

Deşi personal nu simte "nimic deosebit" pentru că este câştigătoarea Nobelului, scriitoarea în vârstă de 57 de ani a spus că există un oarecare impact pozitiv în sensul că astfel subiectul dictaturii a fost adus în atenţia publică.

Poate că ceea ce spun este ascultat de mai mulţi oameni şi perceput diferit. Iată pentru ce încerc să folosesc acest premiu, a mai spus scriitoarea germană de origine română.

Întrebată dacă a simţit vreo presiune privind viitorul său în literatură, doamna Muller a spus: Presiunea am simţit-oîn timpul dictaturii, când casa mi-a fost percheziţionată, când am fost interogată. Dacă sunt mulţumită de ceva legat de viaţa mea, atunci nu sunt cărţile mele, ci faptul că am reuşit să-mi păstrez integritatea în timpul dictaturii din România. Acesta este cel mai important lucru. Pentru mine, scrisul este o meserie ca oricare alta.

Herta Muller şi-a concentrat cele mai multe romane şi eseuri pe viaţa în timpul dictaturii, aflată într-o permanentă teamă şi intimidare din partea poliţiei secrete din România, Securitatea. Deportarea şi lagărele de muncă din Uniunea Sovietică, cunoscute de părinţii ei, sunt descrise în cel mai recent roman al său, pentru care a câştigat Premiul Nobel anul trecut.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite