Guvernul Greciei, în chinurile facerii

Liderul dreptei, Antonis Samaras, a sărbătorit victoria în stradă

După legislativele de duminică, şansa Greciei de a ieşi din blocajul politic în care se află de o lună şi jumătate rămâne un guvern de uniune naţională.

Un guvern de „consens naţional" în care să intre cât mai multe formaţiuni politice şi care să menţină Grecia în zona euro. Acesta este obiectivul lui Antonis Samaras, şeful partidului conservator Noua Democraţie, clasat pe primul loc la alegerile legislative anticipate de duminică.

Chiar dacă formaţiunea sa nu a obţinut majoritatea parlamentară, Samaras a fost mandatat de preşedintele Carolos Papoulias să formeze cât mai rapid un guvern, având în vedere că Noua Democraţie a obţinut cele mai multe locuri în Parlament, fiind secondat de Syriza (Coaliţia stângii radicale). O misiune deloc uşoară.

„Consensul naţional este un imperativ reclamat de toată lumea, problema (formării unui guvern) trebuie soluţionată imediat", a declarat şeful conservatorilor greci, în vârstă de 61 de ani. Samaras are trei zile la dispoziţie pentru a forma un guvern. În cazul în care nu reuşeşte, liderul formaţiunii clasate pe locul doi va primi sarcina formării unui executiv.

Liderul partidului Noua Democraţie, care s-a declarat recent în favoarea renegocierii condiţiilor impuse Greciei în schimbul ajutorului financiar extern, speră însă să ajungă la un acord mai repede. Cum Syriza nu a dorit să audă de o cooperare cu Samaras, promiţând doar o „opoziţie activă", liderul conservatorilor s-a întâlnit aseară, după închiderea ediţiei, cu cei de la PASOK, formaţiunea clasată pe locul al treilea şi care a obţinut 33 de locuri în Parlament.

De altfel, socialiştii şi conservatorii au format o coaliţie de guvernare până la alegerile legislative din 6 mai. Cele două partide istorice ale Greciei, singurele care susţineau politicile de austeritate cerute de UE şi de FMI, au fost dur sancţionate la scrutinul de luna trecută, astfel că atunci nu au întrunit nici măcar împreună majoritatea parlamentară.

Deşi această condiţie este îndeplinită acum, ieri după-amiază, socialiştii afirmau, potrivit Reuters, că-l vor susţine pe Samaras, dar că nu s-au hotărât încă dacă să intre la guvernare sau doar să le ofere conservatorilor susţinere parlamentară.

În acest timp, partidele mai mici care au intrat în Parlament au jucat destul de dur. „Am auzit că Stânga Democrată vrea să facă parte din coaliţie dacă Samaras nu va fi premier. Aşa ceva iese din discuţie", a declarat un oficial al conservatorilor, notează „Wall Street Journal".

Europa pare mai flexibilă

Potrivit unor surse comunitare citate de agenţia EFE, Uniunea Europeană ar fi dispusă să acorde Greciei încă doi ani pentru a pune în aplicare reformele solicitate în schimbul ajutorului financiar.Decizia definitivă în acest sens ar putea fi luată chiar joi la Luxemburg, în timpul reuniunii Eurogrupului.

Agenţia de presă citează o sursă de la Bruxelles conform căreia este sigur că Republica Elenă va primi un an în plus pentru a pune în practică reformele, urmând să se decidă dacă îl va primi şi pe cel de-al doilea. Partenerii europeni ar dori astfel să trimită „un semnal imediat şi simbolic" grecilor, în contextul victoriei partidului pro-european Noua Democraţie la legislativele de duminică. Totuşi, preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, rămâne deocamdată rezervat în declaraţii aşteptând solicitările noului guvern de la Atena.

După ce au fost anunţate rezultatele alegerilor, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au promis să ajute Atena.

Semnele dezastrului, la fiecare pas

În Grecia, populaţia resimte din plin măsurile de austeritate fără precedent, traduse prin lipsa unor servicii publice elementare, la doi ani de la punerea ţării lor sub tutela Uniunii Europene şi a FMI, comentează publicaţia franceză „Le Figaro", punctând câteva aspecte-cheie.

Lipsa medicamentelor

Sumele datorate companiilor farmaceutice, care ajung la miliarde de euro, nu mai pot fi plătite. Astfel, spitalele şi farmaciile nu se mai pot aproviziona şi nu mai pot asigura necesarul de medicamente bolnavilor de cancer şi SIDA. Pe de altă parte, farmaciile refuză să elibereze reţete compensate de teamă că nu îşi vor mai recupera banii. Pensionarii au cel mai mult de suferit.

Întârzieri la plata utilităţilor

Din cauza scăderii veniturilor, mulţi greci îşi plătesc cu întârziere sau nu îşi plătesc deloc facturile la apă şi electricitate. Cu toate acestea sancţiunile se amână, furnizorii neîndrăznind să sisteze aceste utilităţi, deşi situaţia nelinişteşte companiile care livrează gaze Greciei, printre care Gazprom din Rusia, care ameninţă cu sistarea livrărilor.

Greva gunoierilor

Neplata salariilor timp de mai multe luni i-a determinat de lucrătorii din salubritate din Salonic să nu mai strângă gunoaiele, punând în pericol sănătatea publică.

Închiderea muzeelor

Având în vedere că, la nivel naţional, există doar 200 de paznici pentru  1.900 de muzee şi zone arheologice, unele obiective turistice sunt închise două zile pe săptămână în loc de una, iar altele au un interval redus de vizitare.