Grecia şi Spania, devastate de revolte

Noile măsuri de austeritate luate de guvernele de la Atena şi Madrid au scos în stradă zeci de mii de oameni. Manifestaţiile din cele două ţări au degenerat în violenţe.

Peste 30.000 de greci au ieşit pe străzi, ieri, la Atena şi Salonic, în cadrul unei greve generale de 24 de ore, pentru a protesta faţă de un nou plan de austeritate negociat cu UE şi FMI de guvernul grec, care se confruntă cu primul său test social.

Ca de obicei, protestele s-au transformat în ciocniri cu forţele de ordine.  Protestatari violenţi, acţionând în grupuri mici, au aruncat cu cocktailuri Molotov înspre poliţişti, care au ripostat cu grenade şi gaze lacrimogene.

Confruntările au continuat în piaţă şi înspre Ministerul Finanţelor, în faţa căruia staţiona o autospecială de pompieri. Majoritatea manifestanţilor protestau calm, înainte ca poliţia să împingă o parte dintre tineri către străzile învecinate. Tinerii au dat foc unui pavilion de promovare al unei companii de telefonie şi unor coşuri de gunoi, devastând, de asemenea, mai multe vitrine de magazine, în timp ce hotelurile de lux de pe margine erau protejate de un cordon de poliţişti. Peste 100 de persoane violente au fost reţinute de forţele de poliţie şi duse la poliţie.
Circa 5.000 de poliţişti au fost mobilizaţi pentru a controla aceste violenţe.

Noi măsuri de austeritate

Ministerul de Finanţe al Greciei a decis că un nou pachet de măsuri de austeritate, în valoare de peste 11,5 miliarde de euro, va fi supus spre aprobare coaliţiei de guvernare şi creditorilor internaţionali.

La o întâlnire care a avut loc marţi seara între premierul Antonis Samaras şi ministrul de Finanţe Yannis Stournaras s-au stabilit economii de aproximativ 15 milioane de euro. Încă două miliarde de euro ar urma să vină din venituri suplimentare din taxe.

Şi spaniolii au trecut la proteste violente

Adoptarea noilor măsuri de austeritate reprezintă condiţia impusă de creditorii internaţionali în schimbul acordării tranşei de 31,5 miliarde de euro, necesară pentru plata salariilor şi recapitalizarea băncilor elene.

Confruntări violente au avut loc marţi seară la Madrid între manifestanţii din mişcarea indignaţilor şi poliţiştii care au folosit gloanţe de cauciuc în apropierea de Parlamentului. Cel puţin 60 de persoane au fost rănite, dintre care una „grav care suferă de o posibilă leziune la coloana vertebrală", a declarat un purtător de cuvânt al serviciilor de urgenţă. Printre răniţi se numără şi 27 de poliţişti. Cel puţin 26 de persoane au fost arestate. Manifestaţiile, la început paşnice, au degenerate după ce forţele de ordine au încercat să disperseze miile de manifestanţi adunaţi în apropiere de Parlament. Protestatarii au cerut demisia guvernului care a recurs la noi măsuri de austeritate, dar şi demisia deputaţilor.

Unde i-a adus criza pe spanioli şi pe greci

Un asemenea grad de sărăcie nu au mai  cunoscut grecii şi spaniolii de mult timp. Şi în Grecia, şi în Spania s-au înmulţit cantinele pentru săraci şi oamenii care trăiesc pe străzi şi caută în tomberoane. În Spania, marile magazine au ajuns să pună lacăt pe tomberoane, şi asta pentru siguranţa medicală a oamenilor. Forţaţi de criza economică şi de şomajul care a ajuns la 25%, spaniolii mearg în Franţa la culesul viţei-de-vie, la fel cum se întâmpla în perioada franchistă, când lucrătorii săraci treceau munţii Pirinei pentru a-şi câştiga existenţa.

Potrivit sindicatului spaniol UGT, 14.500 de lucrători sezonieri spanioli participă anul acesta la culesul viţei-de-vie din Franţa. O grevă generală convocată ieri în Ţara Bascilor şi Navarra anunţă începutul unei „toamne fierbinţi", din punctul de vedere al protestelor sindicale. În Ţara Bascilor, greva generală are o semnificaţie aparte, întrucât se desfăşoară cu o lună înainte de alegerile legislative regionale, convocate anticipat pentru 21 octombrie.

Guvernul spaniol urmează să creeze mâine un organism cu rol de autoritate fiscală independentă pentru a controla respectarea planului bugetar la toate nivelurile administraţiei publice, după cum a declarat premierul Mariano Rajoy.