Grecia aduce FMI la capătul răbdării

Măsurile de austeritate impuse de autorităţi în schimbul ajutorului financiar au afectat conturile grecilor

Fondul Monetar Internaţional ar putea sista ajutorul financiar pentru Grecia, context în care această ţară ar putea intra în faliment în luna septembrie.

Autorităţile de la Atena se pregătesc pentru o săptămână de foc. Reprezentanţii „Troicii", ce este formată din Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), sosesc astăzi în capitala Greciei pentru a stabili cât de mult a deviat această ţară de la ţintele fiscale din acordul de împrumut, relevă AFP.

Misiunea de evaluare, amânată din iunie pe fondul instabilităţii politice generate de dificultăţile întâmpinate în formarea unui guvern după alegerile parlamentare, va avea loc într-o atmosferă tensionată.

Semnale îngrijorătoare

Există îndoieli serioase că Republica Elenă îşi va respecta angajamentele, iar guvernele din zona euro par reticente în ceea ce priveşte suplimentarea împrumuturilor, notează Bloomberg. Mai mult, potrivit publicaţiei germane „Der Spiegel", FMI ar putea opri finanţarea către Atena dacă se va dovedi că statul elen nu îşi respectă angajamentele din acord, situaţie în care Grecia ar intra în faliment în septembrie.

Publicaţia elenă Ekathimerini.com a scris încă de acum două zile despre raportul ce urma să fie publicat în „Der Spiegel", notând că oficialii FMI ar fi ajuns la capătul răbdării din cauza faptului că autorităţile de la Atena întârzie să-şi respecte angajamentele convenite cu creditorii internaţionali în schimbul ajutorului financiar extern. „Oficiali de rang înalt ai Fondului Monetar Internaţional au informat Uniunea Europeană că FMI nu mai este dispus să sprijine Grecia", se menţionează în documentul citat de Ekathimerini.com.

Grecia cere suplimentarea împrumuturilor şi amânarea ţintelor fiscale din acord pentru a putea atinge obiectivul pe termen lung convenit cu creditorii externi de a reduce datoria de stat la sub 120% din PIB până în 2020.
Fondul Monetar Internaţional a sugerat în luna martie că nu va aloca noi fonduri Greciei. Două surse oficiale din cadrul FMI au declarat recent că boardul instituţiei va decide în august dacă deblochează sau nu o nouă tranşă către Atena. O sursă oficială UE a declarat pentru „Der Spiegel" că „este deja clar" că autorităţile de la Atena nu vor putea atinge ţinta pe termen lung privind datoria de stat. Ratarea acestui obiectiv ar impune suplimentarea finanţării către statul elen cu până la 50 de miliarde de euro, o situaţie inacceptabilă pentru FMI şi pentru unele state din zona euro.

Atena nu se mai descurcă

Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Stournaras, a stabilit măsuri de reducere a cheltuielilor publice cu încă 8 miliarde de euro, dincolo de „tăierile" implementate în ultimii trei ani. Guvernul elen vrea să evite măsuri de austeritate ce ar creşte presiunile economice în cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune. Grecia este „în urmă" şi în privinţa ţintelor referitoare la privatizări: statul a obţinut până în prezent numai 1,8 miliarde de euro din cele 50 de miliarde de euro pe care s-a angajat să le atragă până în 2020, jumătate din vânzarea participaţiilor statului la diverse companii, iar restul din înstrăinarea de proprietăţi imobiliare.

Guvernul va genera în acest an aproximativ 300 de milioane de euro din privatizări, cu mult sub ţinta de 3 miliarde de euro asumată faţă de creditorii internaţionali, potrivit fondului de administrare a activelor statului.

În acelaşi timp, Grecia trebuie să plătească în august 3,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE) în contul unor obligaţiuni care vor ajunge la scadenţă. Oficialii din zona euro au afirmat că scadenţa nu va ridica noi probleme, fără a preciza însă cum se vor asigura că datoria va fi achitată la timp.

În acest context, reprezentanţii „Troicii" vor discuta cu autorităţile de la Atena despre aplicarea unor măsuri aprobate, dar care nu au fost implementate, în speranţa reducerii deficitului fiscal din acest an la 5,4% din PIB. Un alt obiectiv este stabilirea măsurilor de economisire a 11,5 miliarde de euro în 2013 şi 2014, în vederea respectării acordului cu creditorii.

240 de miliarde de euro reprezintă cele două pachete financiare acordate Greciei începând din 2010.

O idee care nu mai inspiră teamă

Vicecancelarul german Philipp Roesler (foto), care deţine şi funcţia de ministru al Economiei, şi-a reafirmat îngrijorarea faţă de capacitatea Greciei de a rămâne în zona euro. Totuşi, el a apreciat că acest scenariu, care altădată inspira teamă, şi-a „pierdut din forţă", notează AFP.

Într-un interviu acordat postului public ARD, Roesler a afirmat că partenerii Atenei aşteaptă raportul celor trei instituţii de creditare cu privire la progresele realizate de Grecia în aplicarea reformelor. Acest raport va servi drept bază pentru UE, BCE şi FMI pentru a decide dacă vor debloca sau nu o tranşă de 31,5 miliarde de euro din împrumutul de 130 de miliarde acordat în februarie. „Totuşi, trebuie să spun că sunt mai mult decât sceptic", a declarat Roesler, care este şi preşedintele partidului liberal FDP, membru al coaliţiei de guvernare condusă de cancelarul Angela Merkel.

„Din nefericire, este posibil ca Grecia să nu fie în măsură să-şi îndeplinească angajamentele. Şi o spun clar, dacă eşuează în a îndeplini cerinţele, va avea mai mult de plătit", a avertizat Roesler. Potrivit lui, în cazul în care sprijinul internaţional pentru Grecia se va opri, grecii ar putea să considere „că ar fi mai înţelept să părăsească zona euro".  „În opinia a numeroşi experţi, a FDP, dar şi a mea, ideea ieşirii Greciei din zona euro şi-a pierdut din forţa de altădată", a precizat vicecancelarul german.

Bruxelles-ul nu confirmă

Oficiali ai Comisiei Europene (CE) nu au dorit să comenteze ipotezele legate de abandonarea Greciei de către FMI. „Autorităţile din Grecia ştiu că au de recuperat întârzierile cauzate, printre altele, de dublul scrutin parlamentar. Comisia Europeană este în favoarea acordării următoarei tranşe de împrumut cât mai rapid, dar e puţin probabil ca decizia să fie luată înainte de septembrie", a spus purtătorul de cuvânt al CE, Antoine Colombani. Potrivit lui, poziţia oficialăa FMI nu s-ar fi schimbat.