Grecia, la un pas de anarhie

Violenţele urbane care au cuprins marile oraşe aduc guvernul de la Atena în pragul demisiei. Manifestaţii şi proteste, acte de violenţă şi vandalism, un guvern în pragul colapsului: după patru zile de revolte, nimeni nu ştie cum şi când va avea Grecia din nou parte de linişte.

Mii de profesori, liceeni şi studenţi s-au strâns şi ieri în centrul Atenei şi la Salonic pentru a protesta faţă de moartea adolescentului Alexandros Grigoropoulos, provocată de un poliţist. Profesorii din sindicatul din învăţământul gimnazial (OLME) au desfăşurat în fruntea convoiului o banderolă mare cu textul “Asasinul, vinovatul este guvernul”.

În a patra zi de proteste, sute de manifestanţi au aruncat cu cocteiluri Molotov, pietre şi sticle în poliţiştii desfăşuraţi în faţa Parlamentului din Atena. În replică, forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene împotriva protestatarilor violenţi.

În acest timp, peste 2.000 de persoane, majoritatea tineri, au asistat într-o suburbie a Atenei la funeraliile tânărului în vârstă de 15 ani, a cărui moarte a declanşat revoltele din Grecia. Ceremonia a avut loc în linişte, aşa cum a cerut familia tânărului, însă sloganuri ostile adresate poliţiştilor se puteau auzi din partea câtorva grupuri aflate în jurul cimitirului, în Paleo Faliro.

Scene de război în capitală

Criticat dur de presa şi opoziţia de la Atena, premierul conservator Costas Karamanlis a insistat că se va face dreptate, că-i va pedepsi pe vinovaţi şi că îi va despăgubi pe cei care au suferit pagube materiale în urma manifestaţiilor - peste 100 de milioane de euro. Dar se pare că nu a fost suficient şi nimeni nu ştie când vor înceta protestele.

Opinia publică este scandalizată nu doar de asasinarea tânărului, ci şi pentru agresivitatea manifestaţiilor şi volumul pagubelor produse după patru zile de violenţe. În cartierul Kolonaki, unde se află sediile mai multor ambasade, caroseriile maşinilor carbonizate, vitrinele sparte şi pubelele fumegânde arătau ieri dimineaţă furia protestatarilor, pe care scutierii, dispersaţi şi în defensivă, nu au reuşit să-i stăpânească.

Zeci de magazine, bănci şi clădiri publice au fost incendiate sau jefuite în timpul manifestaţiilor de luni seară, iar mai multe secţii de poliţie au fost atacate de tineri. Şi în centrul Salonicului, grupuri de tineri jefuiau luni seară zeci de magazine, fără ca poliţia să intervină. În urma incidentelor violente de la Atena, poliţia a arestat 176 de persoane.

Majoritatea celor arestaţi sunt indivizi care au vandalizat magazinele din centrul capitalei în cele mai grave violenţe urbane pe care le-a cunoscut Grecia. Analiştii de la Atena spun că violenţele  înregistrate în marile oraşe greceşti au scos la iveală grijile şi radicalizarea tinerilor, care se confruntă cu nesiguranţa economică şi eşecurile statului. “Situaţia era deja tensionată, actul de bravură de sâmbătă a fost numai detonatorul”, consideră analistul Theo Livanios, de la institutul de sondare a opiniei publice Opinion, într-un interviu acordat AFP.

Karamanlis, strâns cu uşa

Destabilizat de o serie de scandaluri şi de criza economică, guvernul condus de Costas Karamanlis a lansat ieri un apel la unitatea naţiunii şi a clasei politice. Liderul opoziţiei socialiste, Georges Papandreou, a cerut însă demisia guvernului conservator. “Singurul serviciu pe care acest guvern l-ar putea face este să plece”, a declarat Papandreou, care a cerut organizarea de alegeri anticipate.

“Ţara nu dispune de un guvern care să poată proteja cetăţenii, drepturile şi securitatea lor”, a declarat liderul opoziţiei de la Atena, acuzând guvernul de incapacitate de a gestiona criza. Pentru Karamanlis, aceasta ar putea fi o săptămână decisivă. Cu opoziţia de stânga şi sindicatele capitalizând erodarea puterii şi nemulţumirea populaţiei, supravieţuirea executivului depinde acum de durata manifestaţiilor şi de modul în care se va răspunde grevei generale.

Premierul Karamanlis va fi nevoit să se confrunte azi şi cu greva generală convocată de sindicate pentru a protesta faţă de reforma pensiilor, a lipsei de măsuri economice şi privatizărilor.

Presa elenă denunţă un vid de putere

Presa din Grecia, atât cea de dreapta, cât şi cea de stânga, a denunţat incapacitatea Guvernului şi a forţelor de ordine de a pune capăt violenţelor urbane care au cuprins ţara. „La bunul plac al anarhiei“, titra, pe prima pagină, sub o fotografie cu un imobil în flăcări, din Atena, cotidianul conservator „Eleftheros Typo“, a doua zi după cea mai gravă noapte de vandalism înregistrată în capitala elenă de la întoarcerea democraţiei, în 1974. 

„Flăcări pe un vid de putere“, scria, sub o fotografie similară, şi ziarul liberal „Kathimérinim“, critic faţă de un guvern „fără un plan pentru a face faţă tulburărilor“. Presa de stânga a urmărit aceeaşi linie: „Oraşe în derivă“, afirma cotidianul independent de stânga „Elefthéorytpia“, făcând aluzie la romanul scriitorului grec Stratis Tsirkas. „Atena arde, Guvernul priveşte“, titra şi ziarul socialist „Ethnos“.

Poliţiştii, apăraţi

În faţa acestor critici şi a celor formulate încă de luni seara de posturile de radio şi de televiziune, ministrul de Interne Prokopis Pavlopoulos a apărat activitatea poliţiei. „Poliţia este prezentă pentru a apăra vieţile omeneşti, fără a încălca democraţia“, a afirmat el, admiţând însă că nu este „satisfăcut“ de situaţie.

Într-un mesaj televizat difuzat luni, premierul Costas Karamanlis şi-a luat angajamentul ca statul să pună capăt violenţelor urbane, condamnând „evenimente inacceptabile şi periculoase“, care „nu pot şi nu vor fi tolerate“. Aceste violenţe slăbesc şi mai mult Guvernul, deja destabilizat de o serie de scandaluri şi de criza economică, depăşit în sondaje, pentru prima oară în ultimii cinci ani, de partidul socialist de opoziţie PASOK.

Efectele crizei globale

Grecia are tradiţie în proteste violente, dar vandalismul care a cuprins acum ţara este cel mai grav din ultimele două decenii. Apelul lansat de premierul Karamanlis, care a cerut calm şi iertare pentru cele întâmplate, nu a liniştit spiritele, încinse la maximum de un nucleu dur al tinerilor extremişti.

Analiştii susţin că motivele acestei debordări civice merg dincolo de excesele evidente ale poliţiei. Criza globală a lovit adânc Grecia, mai puţin protejată decât alte ţări europene mai dezvoltate, după un deceniu de mare expansiune. Creşterea a scăzut, iar inflaţia a luat amploare. În plus, guvernul de centru-dreapta, foarte vulnerabil în Parlament şi afectat de o succesiune de scandaluri, este perceput drept apatic şi tolerant cu cei corupţi.