Germania vrea creştere după chipul şi asemănarea ei

Berlinul vrea să resusciteze economia Greciei după un model similar celui implementat în Germania de Est postcomunistă. Planul are în vedere privatizări, educaţie şi o piaţă a muncii în stil nemţesc.

Cancelarul german, Angela Merkel, pregăteşte un plan care vizează „revitalizarea" economică a Greciei după modelul aplicat Germaniei de Est în urma căderii comunismului. Acest plan ar urma să fie prezentat Uniunii Europene în următoarele săptămâni, scrie revista „Der Speigel".

Proiectul ar putea provoca şi mai multă indignare în Grecia deoarece mesajul său este acela că ţările europene ar trebui să adopte un model german în educaţie şi pe piaţa muncii.

Potrivit „Der Spiegel", acest plan prevede restructurarea economiilor europene aflate în stare critică prin privatizări, condiţii mai favorabile pentru investitori şi relaxarea regulilor de pe piaţa muncii.

Proiectul are în vedere crearea de „zone economice speciale" în ţările UE afectate de criză de la periferia eurozonei. Investitorii străini vor fi atraşi către acele zone prin stimulente fiscale şi mai puţine reglementări.

Guvernul german vrea să propună acest plan în cadrul discuţiilor privind măsurile de stimulare a creşterii economice.

Planul cere ca ţările cu economii aflate în dificultate să înfiinţeze trusturi similare trustului Treuhand, creat în Germania la vremea reunificării, care a vândut cea mai mare parte din întreprinderile de stat ale fostei Germanii de Est. Acest trust a funcţionat din 1990 până în 1994, timp în care a privatizat 8.500 de întreprinderi de stat.

Educaţie după model german

În plus, ţările europene ar urma să adopte sistemul dual de educaţie al Germaniei, care combină o educaţie practică standardizată la o şcoală profesională cu stagii de practică în acelaşi domeniu, la o companie, pentru a combate rata mare a şomajului în rândul tinerilor.

Planul recomandă ca ţările cu un şomaj ridicat să urmeze reformele adoptate de Germania, inclusiv relaxarea prevederilor care fac dificil de concediat angajaţii permanenţi şi să creeze relaţii de muncă ce presupun mai puţine taxe, impozite şi contribuţii la asigurările sociale.

Dezvăluirea privind planul pregătit de Germania vine într-un moment în care cifrele arată că economiile Franţei şi Germaniei, considerate „motorul Europei" încep să fie atinse de criză.

Cifrele publicate de grupul financiar Markit arată că economia eurozonei a scăzut şi mai mult în ultima lună. Indexul PMI, care măsoară activitatea economică în eurozonă arată acum cele mai slabe rezultate de după 2009.  În Germania, sectorul privat este în declin pentru prima dată în ultimele şase luni, în timp ce în Franţa, scăderea este cea mai abruptă din ultimii trei ani.

Fonduri UE mai puţine pentru România?

O altă propunere a Germaniei, susţinută şi de Franţa, este ajutorul imediat oferit Greciei din fonduri europene. Acesta a fost unul dintre puţinele puncte de consens la Consiliul informal din 23 mai.

„Din Fondul structural şi de coeziune al actualului buget sunt încă disponibile aproximativ 80 de miliarde de euro nealocate încă niciunui proiect concret. Este momentul ca Executivul UE, împreună cu statele  membre, să investească aceste fonduri rapid şi eficient într-o nouă creştere bazată pe o competitivitate sporită", a explicat ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, în exclusivitate pentru „Adevărul".

„Ne vom asigura că fonduri structurale europene şi alte instrumente vor fi mobilizate pentru ca Grecia să fie reaşezată pe drumul creşterii economice şi al creării de noi locuri de muncă", a anunţat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

La rândul său, preşedintele francez, François Hollande, a pledat pentru mobilizarea cât mai urgentă a acestor fonduri, în aşa fel încât să se dea un semnal puternic de încredere alegătorilor greci, în contextul scrutinului din 17 iunie.

Liderii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe greci să voteze cu acele partide care susţin măsurile de austeritate şi care ar face posibilă menţinerea ţării în zona euro.

Aceste fonduri reprezintă fondurile structurale rămase neutilizate şi care, potrivit Comisiei Europene ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro, notează „Deutsche Welle".

O parte însemnată a acestor sume ar reveni teoretic României, care nu a reuşit să utilizeze decât o mică parte din fondurile structurale alocate. În plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiţii , România are mari dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare.

Or, preşedintele Traian Băsescu a propus liderilor UE să analizeze posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 de la doi ani la trei ani.

„Am propus Comisiei şi Consiliului să analizăm în perioada următoare posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 cu trei ani, deci nu până în 2015, ci până în 2016. Astfel am diminua în mod considerabil riscul ca România să nu utilizeze toţi banii şi să ne putem apropia de un procent de 100% al alocaţiei din bugetul 2007-2013", a declarat Băsescu.

Conservatorii, favoriţi în Grecia

Partidul conservator de dreapta Noua Democraţie (ND) este favorit la alegerile generale din  Grecia, din 17 iunie, însă nu va reuşi să obţină majoritatea absolută, conform mai multor sondaje date publicităţii duminică, relatează AFP.

Toate sondajele arată că ND va câştiga alegerile obţinând între 23,3 şi 25,8 la sută din voturi, ceea ce ar constrânge însă acest partid să îşi găsească aliaţi pentru a forma un Guvern stabil.

Partidul radical de stânga, Syriza, care este împotriva programului de austeritate cerut de creditorii Greciei, s-ar clasa pe a doua poziţie în cadrul alegerilor, devansând partidul socialist, Pasok, care susţine programul de austeritate.

Partidul neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur), care a câştigat aproximativ 7 la sută din voturi la ultimele alegeri, ar obţine acum de la 4 la 5,2 la sută dintre voturi, asigurându-şi prezenţa în Parlament.

Mai puţină protecţie socială

Planul Germaniei recomandă ca ţările cu şomaj ridicat să urmeze reformele adoptate de Germania, inclusiv relaxarea prevederilor care fac dificil de concediat angajaţii permanenţi şi să creeze relaţii de muncă ce presupun mai puţine taxe, impozite şi contribuţii la asigurările sociale.

80 de miliarde de euro rămase neutilizate din fondurile structurale ale UE ar putea fi investite în Grecia.

"Fonduri structurale europene şi alte instrumente vor fi mobilizate pentru ca Grecia să fie reaşezată pe drumul creşterii economice şi al creării de noi locuri de muncă."

Herman Van Rompuy preşedintele Consiliului European

Germanii renunţă la vacanţele în Grecia

Resentimentele generate de măsurile de austeritate şi de imaginile protestelor violente au dus la anularea, în numai zece zile, a 50.000 de bilete de vacanţă cu destinaţia Grecia, scrie „Daily Mail".

Este vorba de cele 10 zile care au urmat anunţării rezultatelor alegerilor din 6 mai, din Grecia. Cele mai multe dintre rezervările anulate fuseseră făcute de turişti germani.

Aceştia se tem de consecinţele faptului că ar putea fi văzuţi în Grecia drept sursă a regimului de austeritate impus acestei ţări în schimbul împrumuturilor de la UE şi FMI, explică agenţii de turism din Grecia.