- Miercuri 1 iul 2009
Germania pune Europa în dificultate
Deşi Tratatul de la Lisabona este „compatibil cu Legea fundamentală“ (Constituţia germană), judecătorii de la Curtea Constituţională au apreciat că parametrii legislativi germani sunt deficitari.
Mai precis, instanţa germană nu a considerat că Tratatul ar ameninţa suveranitatea Germaniei, ci că drepturile de codecizie ale Parlamentului german trebuie înscrise explicit într-o lege.
Tratatul de la Lisabona a fost deja aprobat de cele două Camere ale Parlamentului german, însă preşedintele german, Horst Koehler, nu l-a semnat deoarece aştepta decizia Curţii Constituţionale.
Unii deputaţi germani consideră că Tratatul reduce prerogativele Parlamentului german şi că încalcă principiul democraţiei.
Redactat după eşecul proiectului Constituţiei europene din 2005, Tratatul de la Lisabona, destinat să eficientizeze UE, va intra în vigoare numai dacă este ratificat de toate statele membre.
Calendarul ratificării, în pericol
Viitorul său va depinde însă şi de organizarea unui al doilea referendum în Irlanda, dar şi de încheierea procesului de ratificare în Cehia şi Polonia, ai căror preşedinţi eurosceptici încă nu l-au semnat.
Pentru ca Dublinul să organizeze al doilea scrutin, liderii UE au acordat săptămâna trecută Irlandei garanţii menite să înlăture îngrijorările cetăţenilor săi, care au respins deja textul la referendumul din 12 iunie 2008.
La rândul său, preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a explicat săptămâna trecută că aşteaptă rezultatul referendumului irlandez şi decizia Germaniei pentru a semna documentul. În Polonia, ratificarea completă mai depinde tot de semnătura preşedintelui Lech Kaczynski.
În Marea Britanie, conservatorii lui David Cameron, consideraţi viitorii câştigători ai alegerilor generale din 2010, au avertizat că vor supune unui referendum Tratatul de la Lisabona, care a fost deja ratificat de Londra.
Mai precis, instanţa germană nu a considerat că Tratatul ar ameninţa suveranitatea Germaniei, ci că drepturile de codecizie ale Parlamentului german trebuie înscrise explicit într-o lege.
Tratatul de la Lisabona a fost deja aprobat de cele două Camere ale Parlamentului german, însă preşedintele german, Horst Koehler, nu l-a semnat deoarece aştepta decizia Curţii Constituţionale.
Unii deputaţi germani consideră că Tratatul reduce prerogativele Parlamentului german şi că încalcă principiul democraţiei.
Redactat după eşecul proiectului Constituţiei europene din 2005, Tratatul de la Lisabona, destinat să eficientizeze UE, va intra în vigoare numai dacă este ratificat de toate statele membre.
Calendarul ratificării, în pericol
Viitorul său va depinde însă şi de organizarea unui al doilea referendum în Irlanda, dar şi de încheierea procesului de ratificare în Cehia şi Polonia, ai căror preşedinţi eurosceptici încă nu l-au semnat.
Pentru ca Dublinul să organizeze al doilea scrutin, liderii UE au acordat săptămâna trecută Irlandei garanţii menite să înlăture îngrijorările cetăţenilor săi, care au respins deja textul la referendumul din 12 iunie 2008.
La rândul său, preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a explicat săptămâna trecută că aşteaptă rezultatul referendumului irlandez şi decizia Germaniei pentru a semna documentul. În Polonia, ratificarea completă mai depinde tot de semnătura preşedintelui Lech Kaczynski.
În Marea Britanie, conservatorii lui David Cameron, consideraţi viitorii câştigători ai alegerilor generale din 2010, au avertizat că vor supune unui referendum Tratatul de la Lisabona, care a fost deja ratificat de Londra.
