Garda Ungară – fenomen marginal sau pericol real?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Apariţia Gărzii pe scena publică ungară a stârnit proteste atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Ideea acestei organizaţii extremiste, xenofobe şi antisemite a aparţinut partidului extraparlamentar de extremă dreaptă „Jobbik Magyaorszagert” (Pentru o Ungarie mai bună), care, deşi nu a reuşit să depăşească pragul de cinci la sută pentru a accede în Adunarea de Stat, este prezent pe plan local, în consiliile or

 „Jobbik”, susţine că Garda serveşte unor scopuri civile şi culturale (intervenţii în caz de catastrofe naturale, protecţia mediului, educaţie civică). Tot el se contrazice, însă, susţinut în argumentaţie de Lajos Fur, fostul ministru al apărării din primul guvern de centru-dreapta al Ungariei, afirmând că Garda trebuie să înlocuiască lipsa pregătirii militare a tinerilor şi, la o adică, „să apere ţara de atacurile ţărilor membre NATO, mai ales ale ţărilor vecine.”
„Crucile cu săgeţi“,
o tristă amintire
Gardiştii sunt adesea comparaţi cu organizaţia fascistă a „crucilor cu săgeţi” din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Aflate la putere în ultimele luni ale războiului, după ce Horthy nu a reuşit să urmeze modelul român de ieşire din Axă, „crucile cu săgeţi” au deportat şi o mare parte a evreilor care au mai supravieţuit la Budapesta sau pur şi simplu i-au dus pe malul Dunării, unde i-au împuşcat. Conducerea Gărzii a respins comparaţiile, inclusiv în ceea ce priveşte uniformele, şi susţine că nu are o ideologie rasistă sau antisemită. Ea foloseşte o altă figură de stil la modă: „problema etnică”, ce trebuie soluţionată în Ungaria şi care este în primul rând cauza nesiguranţei în care trăieşte populaţia. Dacă evreii din Ungaria nu au devenit deocamdată ţinte (doar preşedintele israelian, Simon Peres, pentru o presupusă declaraţie în care, vorbind despre dimensiunile investiţiilor israeliene în Europa de est, ar fi menţionat că „Israelul va putea cumpăra Ungaria”), obiectivul principal al Gărzii au devenit romii. Ea a organizat mai multe demonstraţii şi marşuri, atât în provincie, cât şi în capitală, împotriva „pericolului” pe care-l reprezintă romii.
În acest context s-a înscris şi o demonstraţie cu un caracter antiromânesc, provocată de faptele unui puşti de 12 de ani, de origine rromă, provenind din România, care a activat într-o bandă de hoţi din Budapesta. Dacă, declarativ, Garda nu se consideră iredentistă, steagurile, lozincile, cântecele care se aud la concertele sau marşurile lor evocă puternic această idee.

Comandant cu trecut de infractor

În ciuda protestelor publice, organizaţia proliferează. Se primesc noi membri, Garda este prezentă la numeroase acţiuni, ultima dată la cele din 15 martie, de la Budapesta. Cât priveşte înscrierea în Gardă, organizatorii nu au probleme cu trecutul candidaţilor şi nici cu cazierul lor. Recent, s-a dezvăluit că mulţi dintre membri , inclusiv unul dintre comandanţi, sunt condamnaţi de drept comun. Există şi bani pentru a finanţa activitatea.
Organizaţia a căpătat dimensiuni atât de semnificative, încât o parte dintre „părinţii fondatori” s-au speriat şi au recunoscut că Garda a scăpat de sub control. Recent, un grup dintre cei care au creat „Jobbik” s-a retras din partid, afirmând că Garda nu serveşte interesele partidului.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite