Extremiştii, propulsaţi de criza din zona euro

În timp ce Bruxelles-ul şi Berlinul vor uniune politică şi fiscală, retorica naţionalistă şi antieuro câştigă voturi şi chiar a ajuns la nivelul guvernelor.

Ultimele avertismente au apărut săptămâna trecută dinspre Finlanda şi Austria. Ministrul finlandez de Externe, Erkki Tuomioja,  a declarat într-un interviu pentru cotidianul britanic „Telegraph": „Trebuie să privim deschis posibilitatea ruperii zonei euro".  Tuomioja este membru al unui partid pro­european de centru stânga, însă coaliţia de guvernare din care face parte este în dificultate, întrucât din ce în ce mai mulţi alegători susţin partidele eurosceptice. Un astfel de partid, Adevăraţii Finlandezi, a zguduit ordinea politică în alegerile de anul trecut, obţinând 19% din voturi şi fiind acum cel mai mare partid de opoziţie.

„Alegătorii sunt extrem de furioşi", a declarat Timo Soini, liderul acestui partid. Timo Soini a promis în campania electorală de anul trecut că, pentru UE, el va reprezenta „Băieţii răi din nord" şi a pledat pentru oprirea ajutoarelor destinate Greciei. 

Ministrul Tuomioja a adăugat că ruperea zonei euro nu înseamnă sfârşitul Uniunii Europene. „Chiar ar putea face UE să funcţioneze mai bine", a mai spus ministrul de Externe finlandez. „Ori sudul, ori nordul va destrăma euro, pentru că această monedă este precum o cămaşă de forţă, deoarece provoacă suferinţa a milioane de oameni şi distruge viitorul Europei", a adăugat el. Declaraţiile sale vin după ce, în urmă cu o lună, ministrul finlandez de Finanţe a spus că ţara sa preferă să iasă din zona euro, decât să plătească datoriile altor state. Ministrul finlandez pentru Afaceri europene, Alexander Stubb, a precizat însă că opiniile exprimate de colegul său de la Externe nu reprezintă poziţia Guvernului de la Helsinki.

Într-un interviu acordat cotidianului austriac „Kurier", preluat de website-ul organizaţiei Open Europe, ministrul austriac de Externe, Michael Spindelegger, a spus că e nevoie de opţiunea de ieşire din zona euro, fără a menţiona în mod direct Grecia. Spindelegger a sugerat faptul că ţări precum Germania, Finlanda şi Ţările de Jos ar sprijini ideea.

În Olanda, unde extremiştii au intrat în Guvern, Geert Wilders, duşmanul imigranţilor din Estul Europei, trece drept model pentru populiştii nordici. Liderul Partidului Independenţei (UKIP) din Marea Britanie, Nigel Farage, europarlamentar, a numit Tratatul de la Lisabona „cea mai spectaculoasă şi birocratică lovitură de stat din toate timpurile" şi a criticat de nenumărate ori, în cei mai duri termeni, lipsa de legitimitate a preşedinţilor instituţiilor europene, iar la plenul din iulie de la Strasbourg a anunţat că sfârşitul UE e aproape. „Anul acesta, Titanicul Euro a lovit icebergul şi pur şi simplu nu avem suficiente bănci de salvare", a spus Farage în opinia căruia euro este „un dezastru fără egal" şi „o închisoare monetară". 

Grecia şi „moartea Europei"

Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza, din Grecia, a fost considerat cel mai periculos om politic al crizei după ce a devenit lider al stângii radicale  şi a reuşit să câştige un procent foarte bun la ultimele alegeri, scrie „Der Spiegel" într-un articol în care trece în revistă declaraţiile celor mai periculoşi zece politicieni pentru criza euro. Tsipras a anunţat că va denunţa acordul UE-FMI şi va abandona măsurile de austeritate extrem de dure luate în Grecia. „Der Spiegel" apreciază că liderul Syriza se baza pe faptul că tratatele UE nu permit la acest moment o ieşire din zona euro astfel că a optat pentru o opoziţie „lipsită de compromisuri".

Conservatorul Alexander Dobrindt, secretar general al Uniunii Creştin-Sociale din Bavaria (CSU), a avut şi el multe remarci care au ţinut paginile întâi ale ziarelor. Printre acestea, cea potrivit căreia funcţionarii şi pensionarii greci ar trebui plătiţi în drahme.  Ministrul de Finanţe bavarez Markus Söder (CSU) a sugerat recent că e timpul ca Grecia să se despartă de euro. „De la un anume moment, oricine trebuie să se desprindă de mamă şi, pentru greci, a sosit acel moment", a spus bavarezul pentru „Bild am Sonntag". A fost rapid criticat de ministrul de Externe german  Guido Westerwelle care a avertizat la rândul său asupra „tonului periculos" al dezbaterilor din zona euro. „Trebuie să fim foarte atenţi şi să nu vorbim de moartea Europei", a spus şeful diplomaţiei germane. 

Fostul premier italian Silvio Berlusconi este un alt politcian care a folosit retorica populistă antieuro în speranţa că va mai câştiga un mandat.  El a declarat recent că banca centrală italiană ar trebui pur şi simplu să pornească maşina de tipărit  pentru a înceta să mai primească instrucţiuni de la Bruxelles.

Lira şi francul, monedele populiştilor

O altă voce care a câştigat un scor spectaculos la alegerile din Franţa, Marine Le Pen, lider al Frontului Naţional de extremă dreaptă, a pledat pentru reintroducerea francului şi renunţarea la euro.

„Angela Merkel şi prietenii ei, Van Rompuy şi Comisia Europeană, se află în etapele finale ale înfiinţării  unei Uniunii Europene Sovietice. Suntem pe cale să ne pierdem statutul nostru de naţiune liberă", a spus Le Pen în timpul alegerilor prezidenţiale din acest an din Franţa.

Pericolul din Est

Mulţi analişti avertizează cu privire la subestimarea pericolului naţionalismului din Est unde democraţiile tinere, austeritatea şi frustrarea europenilor de „mâna a doua" pot aduce, la umbra crizei, probleme fără precedent. Cele mai mari temeri, înainte de criza de la Bucureşti, veneau dinspre Budapesta, unde guvernul naţionalist al lui Viktor Orban a dat frisoane Bruxelles-ului.

"Trebuie să privim deschis posibilitatea ruperii zonei euro."
Erkki Tuomioja ministrul finlandez de Externe