Extremismul european, favorizat de criză

Voturile cetăţenilor la alegerile pentru Parlamentul European ar putea „umfla” partidele ultranaţionaliste şi eurofobe. Nemulţumirile europenilor faţă de politicienii aflaţi la putere, dar şi faţă de înăsprirea condiţiilor de viaţă i-ar putea determina să mizeze pe cartea extremismului.

MAI CITIŢI ŞI:

De ce merită să votăm pentru Parlamentul European
Germania, ţara cu cei mai mulţi europarlamentari
Românii europeni, la testul alegerilor pentru Parlamentul European

Analiştii europeni se tem că alegătorii se vor orienta, la alegerile din 2-7 iunie pentru Parlamentul European (PE), către partidele extremiste. Aceste temeri par să fie confirmate de faptul că numeroase formaţiuni naţionaliste şi eurosceptice au ca scop politic declarat eliminarea principalilor adversari din PE.

Criza economică, dar şi lipsa de entuziasm a europenilor faţă de apropiatul scrutin, reprezintă un avantaj cert pentru extremişti, comentează „The Independent”.

„Este o tendinţă îngrijorătoare”, este citată Urszula Gacek, europarlamentar polonez de centru-dreapta. În ţara sa există deja partide conservatoare catolice şi un preşedinte eurosceptic, Lech Kaczynski. „Extremiştii sunt mai buni în privinţa mobilizării alegătorilor, speculând temerile acestora”, adaugă ea.

Printre formaţiunile care şi-au propus să câştige cât mai multe sufragii la alegerile de la începutul lunii viitoare se află cea a olandezilor antiislamişti, a naţionaliştilor ungari ori a separatiştilor italieni.

Combinaţia dintre participarea slabă la vot şi criza economică pare să-i avantajeze în privinţa obţinerii voturilor. Potrivit cotidianului britanic, cel mai îngrijorător este pericolul reprezentat de extrema dreaptă, ce ar putea include Partidul Britanic Naţional (BNP). Acesta intenţionează să câştige cel puţin un loc în Parlamentul European şi să „coopereze cu naţionaliştii europeni”.

Luna trecută, vicepreşedintele BNP, Simon Darby, a fost primit cu salutul nazist la un miting al extremei drepte din Milano, organizat de Roberto Fiore. Europarlamentar italian şi preşedinte al formaţiunii Forza Nuova, acesta doreşte expulzarea a cel puţin 15.000 de etnici romi din Italia. 

Străinii, arătaţi cu degetul

De altfel, xenofobia câştigă din ce în ce mai mult teren în actualul context socio-politic. Deschiderea graniţelor în Europa, prin admiterea mai multor ţări în spaţiul comunitar, a dus la formarea unui val de imigranţi dinspre Est spre Vest, provocând  nemulţumire (accentuată în condiţiile crizei economice) în rândul cetăţenilor din statele care i-au primit.

Entuziasm „zero” în Est

Forza Nuova respinge minorităţile sexuale  Foto: Reuters

Apropiatele alegeri pentru Parlamentul European nu provoacă entuziasm nici în statele membre din Est, în contextul lipsei de informare despre instituţiile europene şi a interesului pentru ceea ce se întâmplă la ­Bruxelles şi la Strasbourg. Potrivit unui recent Eurobarometru, în statele est-europene nivelul de participare variază între 46% în Cehia şi 13% în Polonia.

Cehia pare să fi reuşit să trezească interesul pentru acest scrutin, ajutată de faptul că se află la conducerea Uniunii Europene până în iunie. Analistul Vladimira Dvorakova susţine că alegerile europarlamentare sunt considerate „un scrutin de rang doi”, dar permit, totuşi, exprimarea nemulţumirii cehilor faţă de politica naţională.

La polul opus se află Polonia, care are cel mai scăzut nivel de intenţie de vot din UE. În Slovacia, unde în februarie jumătate din popu­laţie nu era la curent cu alegerile, doar 15% dintre votanţi au declarat că se vor duce la urne. Şi în această ţară, criza economică a influenţat cheltuielile pentru campania electorală. În Ungaria, nivelul de participare oscilează în jurul a 38%, iar în România, puţin peste 30%. În Bulgaria, unde europarlamentarele au o valoare de test pentru alegerile legislative din iulie, doar un bulgar din trei şi-a exprimat intenţia de a se duce la vot.

O cooperare mai extinsă între grupările naţi­ona­liste europene este necesară.

Simon Darby
Vicepreşedinte al Partidului Naţional Britanic

Partide extremiste din Europa

- Germania: Partidul Naţional Democratic (NPD); Uniunea Poporului German (DVU); Republicanii
- Marea Britanie: Partidul Naţional Britanic (BNP)
- Ungaria: Partidul Justiţiei (MIEP)
- Polonia: Tinerii Polonezi
- Grecia: Lupta revoluţionară
- Cehia: Garda Naţională Cehă
- Italia: Forza Nuova; Liga Nordului
- Olanda: Partidul pentru Libertate
- Danemarca: Partidul Poporului Danez
- Franţa: Frontul Naţional; Mişcarea Naţională Republicană
- Spania: Democraţia Naţională; Mişcarea Socială Republicană
- Austria: Partidul Libertăţii