Extremismul câştigă teren în Ungaria

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Partidul Jobbik, părintele Gărzii Ungare, a devenit  cea de-a treia forţă politică în ţara vecină. Recentele europarlamentare din Ungaria au adus o victorie neaşteptată ca dimensiuni ultranaţionaliştilor de extremă dreapta  de la Jobbik.

Chiar dacă se prevedea depăşirea pragului electoral de 5%, nimeni nu s-a aşteptat să obţină 15% din voturi, ceea ce a conferit Jobbik trei locuri în Parlamentul European,  cu unul mai puţin ca so­cialiştii.

Analiştii politici, dar şi partidele  parlamentare au recunoscut că nu au acordat suficientă atenţie ascensiunii acestei formaţiuni politice, eşuând să o neutralizeze la timp. La ora actuală, potrivit ultimelor sondaje, Jobbik, şi-a întărit poziţia, aproape egalând-o pe cea a socialiştilor.

Înfiinţat în urmă cu 10 ani, Jobbik Magyarorszagert Mozgalom (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) a  fost la început  o organizaţie studenţească de dreapta. S-a transformat în partid politic în 2003.

De la bun început, programul său a fost antieuropean şi xenofob, concentrat asupra ideii că ţara a fost vândută străinilor, principalii duşmani fiind evreii. Participarea Jobbik la alegerile parlamentare din 2006, împreună cu partidul de extremă dreapta MIÉP, s-a soldat cu un eşec.

Scrutinul de atunci a dus la dispariţia de pe scena politică a MIÉP, dar ideologia, lozincile şi electoratul au fost preluate de Jobbik.

Garda Ungară, „braţul“ armat

Ideea preşedintelui Jobbik, Gabor Vona, de a înfiinţa Garda Ungară şi de a crea în subsidiar o formaţiune paramilitară cu uniforme ce amintesc de cele ale fasciştilor unguri din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, „pentru a asigura ordinea“, a dus la creşterea neaşteptată a popularităţii partidului. Motivul:  în centrul activităţii Gărzii au fost plasate comunităţile de rromi.

Sub lozinca aşa-zisei „criminalităţi a rromilor“, Garda, ajunsă la 2.000 de membri, şi Jobbik au organizat numeroase demonstraţii împotriva acestora. Din arsenalul lor ideologic nu lipsesc însă nici  lozincile revizioniste.

Jobbik în România

Alături de alte organizaţii iredentiste din Ungaria, ca de pildă Mişcarea de tineret a celor 64 de comitate, şi Jobbik încearcă să racoleze membri în România.

Astfel, anul trecut, la tabăra tinerilor maghiari ardeleni de la Gheorgheni (unde va fi probabil invitat şi anul acesta), Gabor Vona şi-a prezentat platforma politică şi în calitate de preşedinte al Asociaţiei  Garda Ungară (între timp interzisă de un tribunal budapestan, recursul fiind pe cale de a fi judecat).

El a vorbit despre scopul acestei asociaţii, ce trebuie „să-i trezească  pe ungurii din interior“. „Astăzi, inima maghiarimii bate în Ardeal“, a spus el, afirmând că vine aici pentru a găsi inspiraţie.  Sondajele realizate după alegerile europarlamentare au indicat că aproape jumătate din populaţia Ungariei a privit cu simpatie succesul acestui partid, deşi nu-i cunoştea decât parţial mesajul.

Fidesz, partener de idei

În ceea ce priveşte relaţia cu alte partide politice situate de aceeaşi parte a eşichierului politic,  la prima vedere raportul dintre Jobbik şi Fidesz e relativ rece.

Chiar dacă unele principii susţinute de Jobbik, inclusiv anumite nuanţe antieuropene, se regăsesc şi în platforma Fidesz. 

Comune sau apropiate sunt  şi conceptele legate de maghiarii de dincolo de graniţe. Orban a stârnit furia parlamentarilor slovaci cu declaraţiile sale privind „eurodeputaţii maghiari din Bazinul carpatic“. Iar Jobbik şi-a sărbătorit victoria în alegeri cu intonarea Imnului Secuiesc şi cu scandarea lozincii „Să piară Trianonul“.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite