Extinderea, benefică pentru toate statele membre

Deosebirile dintre noii şi vechii membri se şterg tot mai mult

Extinderea, cu doi ani în urmă, a Uniunii Europene, de la 15 la 25 membri, s-a dovedit un proces benefic tuturor: acesta este bilanţul dat publicităţii de Comisia Europeană într-un document de analiză adoptat cu câteva zile în urmă.
"Pe plan global, extinderea a acţionat ca un catalizator al dinamismului şi modernizării economice, ajutând economiile vechilor şi noilor state membre să facă faţă în mai bune condiţii sfidărilor mondializării", se arată în acest document, care, în continuare, argumentează, cu cifre şi fapte, "succesul economic" înregistrat. Cele zece ţări care au intrat în UE la 1 mai 2004 au devenit mai bogate. PIB-ul lor pe locuitor, care, în 1997, reprezenta 44 la sută din cel al Uniunii Europene, a ajuns acum la 50 la sută. Cei 15 au profitat şi ei de deschiderea pieţelor ţărilor răsăritene, ponderea pe aceste pieţe reprezentând 62 la sută, faţă de 56 la sută acum zece ani - cu un surplus considerabil în favoarea vechilor state membre. Clauza de salvgardare, care permite vechilor state membre să-şi închidă pieţele faţă de un anumit produs provenit din noile state membre, nu a fost utilizată niciodată în perioada celor doi ani scurşi.
Temeri care nu s-au adeverit
Investiţiile directe ale "vechii" Europe de cealaltă parte a fostei cortine de fier (care reprezintă acum 40 la sută din PIB-ul local) nu au creat delocalizări masive. În Germania, care se află în fruntea investitorilor în noile state membre, cu excepţia ţărilor baltice, impactul negativ asupra folosirii forţei de muncă nu a fost decât 0,3 la sută, în ultimii 15 ani, ceea ce a permis competitivitatea sporită a întreprinderilor, având, deci, ca efect crearea de noi locuri de muncă. Afluxul masiv de muncitori din Est, fapt de care ţările vestice s-au temut atât de mult, nu s-a produs, potrivit raportului Comisiei Europene. În primul rând, pentru că doar Irlanda, Marea Britanie şi Suedia şi-au deschis masiv porţile - aceste ţări cunoscând o scădere drastică a şomajului -, în vreme ce alte ţări încep abia acum să ridice restricţiile. În al doilea rând, aceşti muncitori nu reprezintă decât o proporţie foarte redusă, în comparaţie cu cetăţenii proprii, iar menţinerea restricţiilor nu ar face, potrivit autorităţilor de la Bruxelles, decât să încurajeze munca la negru.

Venitul agricol al noilor membri, sensibil sporit
"Termenii vechile state membre şi noile state membre, folosiţi până acum, devin rapid un anacronism", a afirmat comisarul european pentru afacerile sociale, Vladimir Spidla, potrivit căruia migrarea forţei de muncă nu mai este un proces cu sens unic. "Există aproape tot atâţia francezi care au venit să muncească în Republica Cehă şi Ungaria câţi unguri şi cehi au venit în Franţa", a spus el. În fine, venitul exploatărilor agricole în Vest a rămas stabil după extindere, în timp ce venitul ţărilor din Est a sporit cu 70 la sută, graţie ajutoarelor directe primite din partea UE. Iar aceasta cu un cost modest, care se ridică abia la 0,1 la sută din PIB-ul vechilor ţări membre.