Extinderea UE, între mit şi adevăr

În ajunul integrării României şi Bulgariei, analiştii britanici încearcă să clarifice dacă temerile europenilor sunt false sau reale

locuitori. Europenii se tem că, odată cu venirea celor două ţări, vor creşte exponenţial şi problemele cu care se confruntă blocul comunitar. Cotidianul "The Independent" încearcă să despartă adevărul de mit, analizând aspecte legate de integrarea celor două ţări şi de provocările reprezentate de continuarea extinderii UE.
Noua Europă, mai favorabilă reunificării decât cea "veche"
Alegătorii nu par a fi încântaţi de această situaţie. Britanicii sunt foarte sceptici cu privire la extinderea UE, deşi ultimul eurobarometru arată că peste jumătate din europeni susţin procesul de extindere, doar 13 la sută fiind indecişi. O mare distanţă s-a creat între vechii şi noii membri UE, cetăţenii din cele zece state care au aderat în 2004 fiind favorabili extinderii în proporţie de 72 la sută, faţă de numai 41 de procente înregistrate în celelalte 15 ţări.
Aderarea, permisă de acum doar statelor deplin pregătite
Răspunsul dat de "The Independent" la această întrebare este "nu în totalitate". Susţinătorii celor două state afirmă că acestea sunt la fel de pregătite ca Polonia în 2004 sau Grecia în 1981. În urmă cu două luni însă, Comisia Europeană atingea apogeul criticilor la adresa slabei performanţe a Bulgariei. Dar, de vreme ce li s-a promis aderarea, singura sancţiune posibilă pentru cele două state ar fi fost amânarea cu un an, comentează cotidianul britanic. Liderii europeni şi-au dat însă seama că au greşit şi au decis ca de acum înainte nicio altă ţară să nu mai intre în UE dacă nu va fi pe deplin pregătită.
Temerile privind imigraţia şi crima organizată nu se justifică
După ce şi-a deschis piaţa muncii pentru cele zece noi state membre în 2004, Marea Britanie a decis să impună restricţii muncitorilor necalificaţi din România şi Bulgaria, precizează "The Independent", care se arată însă mult mai îngrijorat de corupţia şi crima organizată din Bulgaria, ce au scăpat de sub control. Asasinatele la comandă din Bulgaria sunt rareori pedepsite în justiţie, a subliniat Comisia Europeană în ultimul raport de monitorizare, adăugând că "traficul de nou-născuţi, implicând femei însărcinate care nasc în afara ţării, nu a fost oprit". Dar, comentează publicaţia, e puţin probabil ca aceste probleme să treacă graniţele celor două ţări.
Încă două limbi oficiale nu vor gripa Executivul european
Regulile privind numărul de parlamentari europeni provenind din cele două state au fost deja stabilite, aderarea României şi Bulgariei presupunând îmbogăţirea spectrului lingvistic al UE cu încă două limbi oficiale.
Vor fi 27 de comisari, ceea ce înseamnă timp suplimentar pentru şedinţe, dar Executivul comunitar a dovedit că se descurcă în astfel de situaţii, în 2004 funcţionând, pentru o scurtă perioadă, cu 30 de persoane participante la discuţii.
Revizuirea aparatului instituţional, obligatorie
Cei mai mulţi observatori consideră că UE are nevoie de o revizuire a aparatului instituţional, rămas acelaşi din perioada în care Uniunea era formată din şase state. Însă schimbările asupra cărora au convenit liderii europeni au fost respinse de alegătorii din Franţa şi Olanda, prin referendum, iar în prezent Tratatul constituţional stagnează. Acesta ar putea fi înlocuit cu un "minitratat", care să păstreze principalele puncte ale Constituţiei, cum ar fi schimbarea sistemului de vot şi crearea unei preşedinţii permanente a Consiliului UE.
Ce a reprezentat extinderea
Procesul de extindere a Uniunii Europene a fost un permanent succes, subliniază "The Independent". Ultimul val de extindere a sporit performanţele economice ale Europei şi a creat un bloc comunitar cu o populaţie mai mare decât cea a Statelor Unite. Totodată, UE a asimilat o serie de democraţii tinere cum ar fi Grecia, Spania sau Portugalia.
Perspectivele de integrare europeană au jucat un rol crucial în convingerea politicienilor din Balcani de a pune capăt violenţelor interconfesionale şi sunt vitale pentru reformarea statelor foste sovietice, cum ar fi Ucraina. Extinderea UE a reprezentat o forţă de luptă pentru pace, prosperitate şi stabilitate, apreciază cotidianul britanic.
Argumente pro şi contra continuării procesului
Da, deoarece valurile precedente de extindere au fost un succes economic, ţările din Balcani şi cele din fostul spaţiu sovietic au nevoie de Europa pentru a menţine stabilitatea regională, iar aderarea Turciei ar ajuta la crearea unui pod de legătură cu lumea islamică. Nu, deoarece UE şi-a pierdut sensul de orientare în 25 şi în curând 27 de membri. Europa are limite culturale şi geografice, iar alegătorii europeni nu suportă ideea de continuare a extinderii.